choose language
Albanian
Arabic
Bengali
Belarusian
Bulgarian
Burmese
Cambodian
Croatian
Chinese Simplified
Chinese Traditional
Czech
English
Esperanto
Filipino
French
German
Greek
Hausa
Hebrew
Hindi
Hungarian
Indonesian
Italian
Japanese
Korean
Lao
Malay
Mongolian
Nepali
Persian
Polish
Portuguese
Pushtu
Romanian
Russian
Serbian
Sinhalese
Spanish
Swahili
Tamil
Thai
Turkish
Urdu
Ukrainian
Vietnamese
web
romanian.cri.cn
Home
Foto
Economie-Societate
Cultură
Comunicare
Turism
Bucătărie
Divertisment
Chineză
Din înţelepciunea chineză
Bătălia de la Chibi
În cronologia războaielor din istoria Chinei, nici una dintre bătălii nu a fost atât de faimoasă ca cea de la Chibi. În ultimii ani ai guvernării dinastiei Han de Est, societatea era tot mai slăbită, iar curtea imperială pierduse controlul puterii. În urma războaielor purtate, Cao Cao, Liu Bei şi Sun Quan ocupaseră câte o parte a teritoriului ţării.
Zhou Yafu în război cu cei şapte regi răzvrătiţi
Un proverb chinezesc spune: „Un grup de lei condus de o oaie nu poate învinge o turmă de oi condusă de un leu.” Aceste cuvinte demonstrează rolul important jucat de comandant în timpul războiului.
Bătălia de la Jingxing
În anul 206 î.e.n., se stingea imperiul Qin, primul stat unificat din perioada feudală a Chinei. Două armate puternice din acea vreme, una condusă de Xiang Yu din ţinutul Chu de Vest şi cealaltă de Liu Bang, suveran al statului Han, au purtat un război de aproape cinci ani pentru puterea întregii ţări.
Bătălia de la Baiju
Tot în Perioada Statelor Combatante, Wu şi Chu au purtat zece războaie ample pentru supremaţie, între anii 584-514 î.e.n. În 515 î.e.n., prinţul Guang din statul Wu a preluat tronul, fiind cunoscut în istoria Chinei ca regele Helü. Era foarte ambiţios şi îşi dorea ca Wu să devină cel mai puternic stat.
Cao Gui şi lupta de rezistenţă împotriva agresiunii statului Qi
În istoria militară a Chinei, a fost un civil sub comanda căruia trupele unui stat au obţinut victoria în războiul de rezistenţă împotriva agresiunii străine. Acesta se numea Cao Gui.
Bătălia de la Changping
În Perioada Statelor Combatante din istoria Chinei, după aplicarea reformei, puterea statului Qin a crescut. Cu regele Zhao la cârma ţării, Qin a devenit cel mai puternic din cele mai mari şapte state de pe teritoriul Chinei. Bătălia de la Changping a fost cea mai importantă pentru Qin, înaintea unificării Chinei.
Sun Bin, marele strateg militar
Sun Bin a fost un cunoscut comandant de armată din Perioada Statelor Combatante (475 î.e.n.-221 î.e.n.). El şi Pang Juan au învăţat de la acelaşi profesor teorii militare şi, după terminarea studiilor, amândoi au slujit statul Wei.
Eliminarea celor trei războinici cu două piersici
În secolul al VII-lea î.e.n., China se afla în Perioada Statelor Combatante. În regatul Qi erau trei luptători cunoscuţi, Tian Kaiqiang, Gu Yezi, Gongsun Jie, numiţi „cei trei bravi războinici”. Alintaţi de rege, ei deveniseră orgolioşi, despotici şi nesupuşi.
Cum o convinge Chu Long pe regina-mamă
Această istorioară se petrece în Perioada Statelor Combatante. Regatul Qin se pregătea de război împotriva statului Zhao care, în această situaţie, ceru ajutorul regatului Qi.
Tian Ji la cursele de cai
Celebrul strateg Sun Bin, autorul cărţii Arta Războiului, a fost demnitar în statul Wei. Prigonit însă de colegul său, Pang Juan, a plecat în statul Qi, unde a fost recomandat marelui general Tian Ji. Acesta îl respecta foarte mult şi l-a găzduit cu mare cinste.
Povestea lui Ximen Bao
Această poveste se desfăşoară în secolul al V-lea î.e.n. Regele îl numi pe Ximen Bao, un om inteligent şi cinstit, prefect al ţinutului Yedi. Informându-se de la bătrânii din regiune cum este viaţa populaţiei locale, Ximen află un lucru ciudat. În acest ţinut se practica un obicei: în fiecare an, o tânără fată trebuia încredinţată ca soţie lui Hebo, zeul Fluviului Galben, altfel acesta provoca inundaţii.
De ce şi-a tăiat porcul Zeng Shen
Într-o zi, nevasta lui Zeng Shen se pregătea să iasă din casă. Văzând-o gata de plecare, fiul ei începu să ţipe ca din gură de şarpe, dorind să meargă cu ea. Ca să scape de el, mama îi spuse: Stai aici cuminte şi când mă întorc o să tăiem porcul şi tu o să mănânci cea mai bună bucată de carne.”
O poveste despre Mo Zi
În Perioada Primăverii şi Toamnei din istoria Chinei, în statul Lu, un meşter iscusit, Gongshu Ban, a construit pentru suveranul statului Chu o „scară a norului”, ca să poată porni războiul împotriva statului Song. Auzind de aceasta, Mo Zi, mare filosof al vremii, pacifist fiind, s-a grăbit să se ducă în statul Chu, pentru a-l convinge pe rege să nu atace statul Song.
O pildă despre învăţătură
Prinţul Ping din regatul Jin i-a spus într-o zi profesorului său de muzică, Shi Kuang, care era orb: „Mi-ar plăcea foarte mult să citesc cărţi bune şi să învăţ, dar am 70 de ani bătuţi pe muchie. E prea târziu să încep.”
Jocul broaştei cu dragonul
În perioada dinastiei Han de Est, la Luoyang, capitala de atunci a Chinei şi în împrejurimile acesteia aveau loc, adeseori, cutremure de pământ. Consemnările istorice arată că, în decursul a peste 50 de ani, în perioada 89 e.n.-140 e.n., au avut loc în această regiune numai puţin de 33 de mişcări seismice.
O porţie de orez pentru cele trei mese ale zilei
Fan Zhongyan a fost un remarcabil politician şi literat din istoria Chinei. Povestirea „O porţie de orez pentru cele trei mese ale zilei” demonstrează alesele sale calităţi. Fan a trăit în secolul al X-lea e.n. A rămas fără tată la vârsta de doar trei ani.
Banchetul cu flori de la Qujiang
În dinastia chineză Sui (589 e.n.-618 e.n.), la selecţionarea persoanelor talentate pentru posturile de conducere ale statului, a fost instaurat sistemul imperial de examene. Acesta a fost perfecţionat treptat, iar până în dinastia Tang (618 e.n.-907 e.n.), cărturarii de rând se puteau înscrie la examene pentru a ajunge demnitari.
Să asculţi părerile mai multor părţi
Li Shimin, care a domnit sub numele de Taizong (627- 650 e.n.), a fost un împărat luminat din istoria Chinei. El a lăsat posterităţii o vorbă celebră, pe care obişnuia să o spună – „Suveranul este corabia, iar poporul este apa. Apa poate ţine corabia, dar o poate şi răsturna.”
Visul de la Nanke
În timpuri străvechi trăia la Guangling un om pe nume Chun Yufen. În curtea dinspre sud a casei sale era un salcâm uriaş, cu o coroană foarte mare şi umbroasă. Într-o zi de vară, când neamurile îi aniversau ziua de naştere, personajul poveştii noastre a băut mai multe pahare de vin şi s-a culcat apoi la umbra salcâmului, adormind buştean.
Refacerea oglinzii sparte
În literatura chineză este foarte des folosit cuvântul „oglindă”. Sub penelul scriitorilor, un om cu mintea ca „oglinda” înseamnă o persoană lucidă, iar „refacerea oglinzii sparte” înseamnă că doi soţi despărţiţi s-au reîntâlnit şi sunt din nou împreună.
Pentru o plată de mizerie să nu-ţi îndoi şalele
Tao Yuanming a fost un poet din antichitatea chineză, cunoscut nu doar pentru poeziile sale frumoase, ci şi pentru că a fost un om foarte corect.
Scriitorul Zuo Si a scumpit hârtia la Luoyang
În antichitate, pentru că sectorul tipografic era slab dezvoltat, poeziile şi celelalte scrieri circulau mai mult sub formă de copii ale manuscriselor. Zuo Si s-a născut în anul 250 e.n. şi a fost un mare scriitor din dinastia Jin.
Din gura a trei persoane poate ieşi un tigru
În literatura chineză există o poveste care demonstrează că o minciună larg răspândită poate fi luată drept adevăr. Aceasta spune că în secolul al V-lea î.e.n. existau pe teritoriul Chinei mai multe state mici. Între acestea au fost mereu războaie de expansiune.
Boabele şi tulpinile de soia
În Perioada Celor Trei Regate din istoria Chinei, Cao Zhi, prinţul cel mai mic al regelui Cao Cao din statul Wei, era deosebit de înzestrat. El era tare iubit de rege, dar pizmuit de fratele său mai mare, Cao Pi. În anul 220 î.e.n., Cao Pi a urcat pe tron, devenind rege sub numele de Wendi.
Cum s-a remarcat Mao Sui
În Perioada Statelor Combatante din antichitatea Chinei, când armata regatului Qin a încercuit oraşul Handan, capitala regatului Zhao, regele Zhao a hotărât să-l trimită pe prinţul Pingyuan în regatul Chu pentru a cere ajutor şi a încheia o alianţă.
De pretutindeni răsună cântecele Chu
În China, când cineva spune că de pretutindeni aude cântecele Chu, înseamnă că se află într-o situaţie cumplită, fără ieşire. În 202 î.e.n, a fost instaurată dinastia Qin, prima dinastie feudală din istoria Chinei. Din cauza corupţiei de la curtea imperială şi a exploatării crunte a populaţiei, au izbucnit numeroase revolte.
Ruşinea trăită de Han Xin
Qin a fost prima dinastie feudală din istoria Chinei unificate, în secolul al II-lea î.e.n. Primele porţiuni ale Marelui Zid au fost construite în acea perioadă. Dar domnia acestei dinastii după unificarea ţării nu a fost prea lungă, doar 15 ani.
Excepţionalul arcaş
Cu 2000 de ani în urmă, pe actualul teritoriu al Chinei existau mai multe state, fiecare având personalităţi renumite. Bai Qi din statul Qin a fost un eminent conducător de oşti. Armata condusă de el a purtat ulte bătălii, fără să piardă niciuna. De aceea, el a fost numit „generalul invincibil”.
Song Yu şi slăbiciunea lui pentru femeile frumoase
Song Yu a fost un important personaj din istoria literaturii chineze. Se spune că a fost şi un bărbat frumos. Contemporan cu marele poet clasic Qu Yuan, creatorul stilului poetic Chu, caracterizat prin frumuseţea limbajului ales, Song a fost un continuator şi reprezentant eminent al acestui gen de poezie.
De la dispreţ la respect
În secolul al V-lea î.e.n., pe teritoriul Chinei erau numeroase state. Qin, Yan, Zhao, Qi, Chu, Han şi Wei erau cele mai puternice. După ce s-a dezvoltat puternic în urma aplicării unei serii de reforme în plan politic şi economic, statul Qin din partea de nord-vest, a tot încercat să-şi extindă stăpânirea asupra celorlalte.
„Este într-adevăr un copil deştept!”
Confucius a fost un cunoscut gânditor şi pedagog din istoria Chinei, care a trăit în secolul al VI-lea î.e.n. Confucianismul reprezintă o importantă componentă a culturii chineze. Printre descendenţii săi se numără personalităţi marcante, una dintre acestea fiind Kong Rong, din a 20-a generaţie.
Un împărat nu trebuie să glumească pe seama puterii
Dacă un împărat glumeşte după bunul său plac pe seama puterii, acest obicei nu poate decât să-l ducă la pieire. Împăratul You a fost ultimul din dinastia Zhou. La cârma ţării fiind, el nu se ocupa de treburile statului, petrecându-şi toată ziua cu împărăteasa şi favoritele oficiale de la palat.
A înainta în direcţia opusă
În Perioada Statelor Combatante, între secolele III-V î.e.n, în China existau numeroase principate, iar războaiele se ţineau lanţ. Mulţi oameni înţelepţi şi inteligenţi care veneau cu sugestii şi propuneri la împăraţi s-au afirmat atunci.
Dongguo, învăţăcelul cel inimos
Zhao Jianzi era un mare demnitar în statul Jin din Perioada Primăverii şi Toamnei, acum aproximativ 2500 de ani. Odată, el a mers cu soldaţii din garda personală să vâneze în pădurea din munţii Zhongshan.
Povestea taoistului de pe Muntele Laoshan
A fost odată ca niciodată. În Muntele Laoshan trăia un taoist care îşi însuşise multe trucuri magice pe care nu le ştia nimeni. În oraşul reşedinţă de ţinut, aflat la o distanţă de câteva sute de li (unitate de măsură a lungimii în China, un li este egal cu o jumătate de kilometru) de Muntele Laoshan, îşi ducea viaţa un flăcău pe nume Wang Qi.
Yugong, bătrânul care a mutat munţii
În vremurile de demult, la poalele munţilor din miazănoapte trăia un moşneag pe nume Yugong. La cei nouăzeci de ani ai săi, se simţea încă în putere, doar că îl măcina o mare supărare. Cei doi munţi, Taihang şi Wangwu, de lângă casa lui, îi împiedicau drumul spre miazăzi.
Vulpea şi tigrul
În pădure, tigrul cel fioros este, după cum spun chinezii, regale animalelor. Ele se feresc pe cât e posibil din calea lui, ca să nu-i servească drept hrană.
Nici pasăre, nici animal
De ziua păsării Phoenix, considerată regina păsărilor, toate vieţuitoarele din împărăţia ei s-au dus s-o onoreze. Doar liliacul nu s-a înfăţişat. Chemându-l la ea, pasărea Phoenix a spus cu glas mustrător: Tu, ca unul din supuşii mei, de ce nu te-ai înfăţişat de ziua naşterii mele?
Broasca din fântână şi broasca ţestoasă de mare
O broscuţă care trăia într-o fântână era tare veselă acolo, în lumea ei mică. Pentru ea, Pământul era doar cât adâncul fântânii, iar cerul era doar bucăţica pe care o vedea prin gaura ei.
Adevărul şi linguşirea
Cu mult timp în urmă, în principatul Qi trăia un oarecare Zou Ji, un bărbat frumos şi bine făcut. Într-o dimineaţă, după ce se îmbrăcă foarte elegant, începu să se admire în oglindă. Încântat de el peste măsură, şi-a întrebat nevasta: Spune-mi, cine crezi tu că este mai frumos, eu sau tânărul Xu?
Bian Que diagnostichează boala regelui Caihuan
Bian Que este unul dintre cei mai renumiţi doctori din istoria Chinei. Într-o zi, vizitându-l pe regele Caihuan, l-a examinat o clipă, apoi i-a spus: „Aveţi o boală simplă de piele. Dar dacă n-o trataţi la timp, va pătrunde în corpul dumneavoastră.”
Jadul Heshi
Bian He din statul Chu a găsit în munţi o bucată de jad necioplit şi s-a dus cu ea la regele Liwang, pentru a i-o oferi în dar. Liwang a chemat un cioplitor să evalueze piatra. Acesta i-a spus: „Înălţimea ta, este o piatră simplă”. Supărat că Bian He ar fi încercat să-l păcălească, drept pedeapsă, ordonă să i se taie un picior.
Când desenezi un şarpe, nu-i face şi picioare
Odată, în vremuri demult apuse, slujbaşii unui mandarin au primit din partea stăpânului lor o ulcică de vin. Bucuroşi nevoie-mare de cinstea făcută, au început să-şi spună între ei...
ZHUANGZI - „Tratat filosofic al lui Zhuangzi” (Capitole Miscelanee - Capitolul XXXI-Pescarul) 2
Cao Shang, un om din statul Song, ajunse să fie trimis de către cârmuitorul statului, solie în Qin. La plecare, acesta îi dăruise şi câteva trăsuri, ca alaiul să fie mai impunător!
ZHUANGZI - „Tratat filosofic al lui Zhuangzi” (Capitole Miscelanee - Capitolul XXXII-Lie Yukou) 1
Lie Yukou (Lie Zi—autorul cărţii Liezi, originar din statul Zheng, a fost promotorul unei doctrine axată pe dreptate ca principiu universal. Respectat ca figură reprezentativă a şcolii daoiste din perioada Statelor Combatante — N.t.) făcu cale întoarsă la jumătatea drumului spre statul Qi, iar pe drumul de întoarcere dădu cu ochii de Bohun Maoren, care îl întrebă: Ce te-a făcut să faci cale întoarsă?
ZHUANGZI - „Tratat filosofic al lui Zhuangzi” (Capitole Miscelanee - Capitolul XXXI-Pescarul) 4
Rezemându-se de trăsură, Zilu întrebă: Te urmez de atâta amar de vreme şi nu te-am văzut niciodată până acum atât de smerit şi respectuos în faţa cuiva. Chiar suveranul cu zece mii de care de război şi domnitorul cu o mie de care te tratează pe picior de egalitate şi chiar şi în faţa acestora aveai întipărită pe faţă o expresie de aroganţă.
ZHUANGZI - „Tratat filosofic al lui Zhuangzi” (Capitole Miscelanee - Capitolul XXXI-Pescarul) 3
Schimbând feţe-feţe, Confucius slobozi un suspin şi făcu o nouă plecăciune. Apoi se ridică şi zise: Am fost izgonit de două ori din statul Lu, am fost dat afară din statul Wei, copacul sub umbra căruia am dat lecţii în statul Song a fost tăiat, am fost încercuit la hotarele între statele Chen şi Cai.
ZHUANGZI - „Tratat filosofic al lui Zhuangzi” (Capitole Miscelanee - Capitolul XXXI-Pescarul) 2
Zigong se întoarse şi îi povesti lui Confucius discuţia avută cu pescarul. Împingând la o parte qinul, Confucius se ridică şi zise: Bătrânul pescar pare că-i un înţelept!
ZHUANGZI - „Tratat filosofic al lui Zhuangzi” (Capitole Miscelanee - Capitolul XXXI-Pescarul) 1
Ajuns într-o colindare la poalele codrului Perdeaua Întunecată, Confucius se opri pentru popas pe Terasa Migdalilor. În timp ce îngâna încetişor o melodie pişcând uşor coardele qinului, discipolii adunaţi în jurul său citeau din cărţi.
ZHUANGZI - „Tratat filosofic al lui Zhuangzi” (Capitole Miscelanee - Capitolul XXX-Povaţă în privinţa duelului) 2
Regele i-a pus pe toţi spadasinii să se întreacă între ei timp de şapte zile. Drept urmare, peste şaizeci dintre ei au fost omorâţi sau răniţi. În cele din urmă, au fost aleşi cinci sau şase dintre cei rămaşi şi li s-a spus să aştepte în faţa palatului până va fi chemat la Curte şi Zhuangzi.
ZHUANGZI - „Tratat filosofic al lui Zhuangzi” (Capitole Miscelanee - Capitolul XXX-Povaţă în privinţa duelului) 1
În vremuri îndepărate, regele Wen din Zhao îndrăgea într-atât duelul, încât roiuri de duelişti veniseră la Curte, astfel că peste trei mii de spadasini stăteau zi şi noapte la palat şi concurau între ei doar pentru a-l distra pe rege.
ZHUANGZI - „Tratat filosofic al lui Zhuangzi” (Capitole Miscelanee - Capitolul XXIX- Tâlharul Zhi) 6
Wuzu îl întrebă pe Zhihe: Nu sunt oameni cărora să nu le placă faima şi să nu urmărească câştigul. Când eşti bogat, ceilalţi ţi se alătură, se strâng în jurul tău. Se poartă umil şi supus când îţi stau în faţă. Te venerează dacă îţi sunt pe o poziţie inferioară.
ZHUANGZI - „Tratat filosofic al lui Zhuangzi” (Capitole Miscelanee - Capitolul XXIX- Tâlharul Zhi) 5
Zizhang remarcă: Conduita lipsită de virtute va duce în cele din urmă la confuzie totală privind natura relaţiilor umane. Prin urmare, nu ar mai exista scări sociale pentru a determina relaţiile intime între rude apropiate şi cele depărtate, nici reguli şi ceremonii de a deosebi pe cel nobil de cel umil şi nici ordinea de urmat pentru cel mai vârstnic şi cel mai tânăr.
ZHUANGZI - „Tratat filosofic al lui Zhuangzi” (Capitole Miscelanee - Capitolul XXIX- Tâlharul Zhi) 4
Făcând o nouă plecăciune, Confucius îşi luă rămas bun, ieşi pe uşă, urcă în trăsură unde scăpă de trei ori hăţurile din mână. Cu priviri zăpăcite şi cu faţa palidă ca cenuşa stinsă, îşi lasă capul jos spre osia trăsurii, ţinându-şi răsuflarea. Bătând calea-napoi spre poarta de est a cetăţii de scaun Lu, Confucius se pomeni în drum faţă în faţă cu Liuxia Ji.
ZHUANGZI - „Tratat filosofic al lui Zhuangzi” (Capitole Miscelanee - Capitolul XXIX- Tâlharul Zhi) 3
Confucius zise: Am auzit că oamenii aflaţi sub soare au trei virtuţi. Un om de o statură făloasă, cu umerii laţi, de o frumuseţe fără seamăn, pe care-l privesc cu încântare atât copii mici cât şi oameni în vârstă, atât cei nobili cât şi cei pârliţi, un astfel de om dovedeşte o virtute superioară;
ZHUANGZI - „Tratat filosofic al lui Zhuangzi” (Capitole Miscelanee - Capitolul XXIX- Tâlharul Zhi) 2
Neascultând sfatul, Confucius însoţit de Yan Hui care mâna trăsura şi cu Zigong în dreapta sa, se duse să-l viziteze pe tâlharul Zhi.
ZHUANGZI - „Tratat filosofic al lui Zhuangzi” (Capitole Miscelanee - Capitolul XXIX- Tâlharul Zhi) 1
Confucius îi zise prietenului său, Liuxia Ji: Ca tată, ai putea să-l îndrumezi pe fiu; ca frate mai mare, ai putea să-l înveţi pe fratele mai mic.
ZHUANGZI - „Tratat filosofic al lui Zhuangzi” (Capitole Miscelanee -Capitolul XXVIII- Cedând tronul) 9
Demult, în veacul de aur al dinastiei Zhou, în statul Guzhu trăiau doi cârturari pe numele lor, Bo Yi şi Shu Qi. Cei doi stăteau într-o zi de vorbă: „
Am aflat că la soare-apune trăieşte un om care pare priceput la Dao, n-ar fi rău să-i facem o vizită.”
ZHUANGZI - „Tratat filosofic al lui Zhuangzi” (Capitole Miscelanee -Capitolul XXVIII- Cedând tronul) 8
Când împăratul Shun îi cedă tronul prietenului său, Beiren Wuze, acesta zise:
—Ce de neînţeles e împăratul! Shun a fost doar un truditor pe ogoare! Trăia pe câmp deschis arând pământul, a colindat în faţa casei împăratului Yao fără a-şi opri paşii până colo.
ZHUANGZI - „Tratat filosofic al lui Zhuangzi” (Capitole Miscelanee -Capitolul XXVIII- Cedând tronul) 7
Când fusese asediat undeva între statul Chen şi statul Cai, Confucius nu gătise mâncare vreme de şapte zile. S-a hrănit doar cu un terci subţire din plante sălbatice şi tărâţe de orez. Avea faţa palidă şi istovită, dar continua să îngâne melodii şi să cânte la qin în odaia unde stătea.
ZHUANGZI - „Tratat filosofic al lui Zhuangzi” (Capitole Miscelanee -Capitolul XXVIII- Cedând tronul) 6
Confucius îi zise lui Yan Hui: „”Hui, vino-ncoace! Te-ai aşezat umil într-o familie săracă, de ce nu încerci să te faci demnitar?” Yan Hui răspunse:
„Nu voi să mă fac demnitar.”
ZHUANGZI - „Tratat filosofic al lui Zhuangzi” (Capitole Miscelanee -Capitolul XXVIII- Cedând tronul) 5
Yuanxian trăia în statul Lu, într-o cocioabă cu acoperişul din paie crude. Uşa împletită din stuf şi plină de găuri nu se putea închide bine şi abia se ţinea în ţâţânile încropite din ramuri de dud.
ZHUANGZI - „Tratat filosofic al lui Zhuangzi” (Capitole Miscelanee -Capitolul XXVIII- Cedând tronul) 4
Trăind în sărăcie cruntă, Liezi arăta înfometat. Un musafir îi raportă lui Ziyang, un înalt demnitar al statului Zheng, zicând : Liezi a dobândit Dao-ul, dar e sărac lipit pe pământul pe care-l guvernezi. Să fie aceasta din pricina că nu-ţi plac oamenii capabili şi virtuoşi?
ZHUANGZI - „Tratat filosofic al lui Zhuangzi” (Capitole Miscelanee -Capitolul XXVIII- Cedând tronul) 3
Statele Han şi Wei se hărţuiau pentru pământul de la graniţa dintre ele. Într-o zi, Huazi îl chemă în faţa sa pe ducele Zhaoxi, care se arătă îngrijorat. Huazi îi spuse:
ZHUANGZI - „Tratat filosofic al lui Zhuangzi” (Capitole Miscelanee -Capitolul XXVIII- Cedând tronul) 2
Taiwang Danfu trăia în ţinutul Bin, o regiune atacată adesea de tribul Di. Cei din Bin nu acceptau blăni, pânze, câini, cai, bijuterii şi jaduri ce li se ofereau. Tot ce voiau era pământul din Bin.
ZHUANGZI - „Tratat filosofic al lui Zhuangzi” (Capitole Miscelanee -Capitolul XXVIII- Cedând tronul) 1
Împăratul Yao vru să-i cedeze tronul lui Xu You care însă refuză să-l primescă. Atunci, Împăratul Yao a vrut să-l dea lui Zizhou Zhifu, care îi zise:
ZHUANGZI - „Tratat filosofic al lui Zhuangzi” (Capitole Miscelanee -Capitolul XXVII-Fabule) 3
Penumbra o întrebă pe umbră: Adineauri priveai în jos şi acum te uiţi în sus; adineauri părul îţi era legat şi acum e despletit; adineauri şedeai şi acum te ridici în picioare; adineauri umblai şi acum stai liniştită. Cum vine asta?
ZHUANGZI - „Tratat filosofic al lui Zhuangzi” (Capitole Miscelanee -Capitolul XXVII-Fabule) 2
Zengzi (discipol al lui Confucius—N.t.) primi o a doua slujbă cu o nouă stare de spirit. El zise:
— Când părinţii mei erau în viaţă, eram mulţumit cu leafa primită de trei Fu (veche unitate de măsură pentru capacităţi egală cu 6.4 oboroace — N.t.) de grâne.
ZHUANGZI - „Tratat filosofic al lui Zhuangzi” (Capitole Miscelanee -Capitolul XXVII-Fabule) 1
Capitolul XXVIIFabule1Nouăzeci la sută dintre vorbele mele sună asemenea unor fabule şi şaptezeci la sută dintre spusele mele au fost rostite de înţelepţi din antichitate, iar cuvintele pe care le spun neintenţionat, se conformează poruncilor firii
ZHUANGZI - „Tratat filosofic al lui Zhuangzi” (Capitole Miscelanee -Capitolul XXVI- Despre lucrurile exterioare) 3
Huizi îi zise lui Zhuangzi: Cuvintele tale sunt nefolositoare.
Zhuangzi zise: Ştii că-s nefolositoare, aşa că pot să-ţi vorbesc despre ceea ce-i folositor
ZHUANGZI - „Tratat filosofic al lui Zhuangzi” (Capitole Miscelanee -Capitolul XXVI- Despre lucrurile exterioare) 2
Un discipol al lui Laolaizi (un pustnic înţelept din statul Chu—N.t.) ieşi în câmp să taie lemne de foc şi în drum dădu peste Confucius. Omul se întoarse şi zise: „Colo-i un om cu partea de sus a corpului lungă şi cea de jos scurtă
ZHUANGZI - „Tratat filosofic al lui Zhuangzi” (Capitole Miscelanee -Capitolul XXVI- Despre lucrurile exterioare) 2
Un prinţ al statului Ren luă o sfoară groasă cât un otgon şi la un capăt agăţă un cârlig uriaş. Puse apoi drept momeală carnea a cincizeci de tauri şi porni la drum.
ZHUANGZI - „Tratat filosofic al lui Zhuangzi” (Capitole Miscelanee -Capitolul XXVI- Despre lucrurile exterioare) 1
Nu există reguli nestrămutate pentru lucruri exterioare. De aceea, Guan Longgeng (un devotat şi virtuos cărturar din antichitatea Chinei — N.t.) a fost executat, Bigan (unchiul regelui tiran Zhou, ultimul suveran al dinastiei Shang — N.t.) a fost omorât,
ZHUANGZI - „Tratat filosofic al lui Zhuangzi” (Capitole Miscelanee -Capitolul XXV- Xu Wugui) 6
Shaozhi zise:
— Înăuntrul celor patru direcţii şi al celor şase sfere, cum au luat fiinţă toate lucrurile?
Taigong Tiao zise:
— Cele două energii vitale, Yin şi Yang, se atrag una pe alta, se resping una pe alta şi se potrivesc una cu cealaltă. Cele patru sezoane se succed unul celuilalt, dau naştere unul altuia şi pun capăt unul celuilalt.
ZHUANGZI - „Tratat filosofic al lui Zhuangzi” (Capitole Miscelanee -Capitolul XXV- Xu Wugui) 5
Confucius îi întrebă pe magistraţii principali Datao, Bochang Qian şi Shiwei:
— Ducele Ling din Wei se deda la beţie şi se lăsa plăcerilor, neglijând treburile ţării; era pasionat în vânătoare şi de tragerea cu arcul şi desconsidera alianţa cu ceilalţi principi şi duci. Cum se face că i s-a dat după moarte titlul de duce Ling?
ZHUANGZI - „Tratat filosofic al lui Zhuangzi” (Capitole Miscelanee -Capitolul XXV- Xu Wugui) 4
Bai Ju studia acasă la Laozi, iar într-o astfel de zi de studiu îi zise maestrului său:
— Îngăduiţi-mi să fac o preumblare prin lume. Laozi îi zise:
— Las-o baltă! Lumea e întocmai precum e locul în care stăm noi acum.
ZHUANGZI - „Tratat filosofic al lui Zhuangzi” (Capitole Miscelanee -Capitolul XXV- Xu Wugui) 3
În drum spre statul Chu, Confucius a tras la un han care avea şi o cârciumă, unde se servea vin din orez.
ZHUANGZI - „Tratat filosofic al lui Zhuangzi” (Capitole Miscelanee -Capitolul XXV- Xu Wugui) 2
Ţara strămoşilor tăi şi satul copilăriei tale îţi încântă privirea şi, chiar dacă nouă zecimi din pământul lor sunt acoperite de dealuri cu păduri dese, tot te simţi fericit privindu-le. Mai mult, vezi ceea ce ai mai văzut şi auzi ceea ce ai mai auzit, ca şi cum ai vedea ivită în faţa lumii o terasă ridicată către ceruri!
ZHUANGZI - „Tratat filosofic al lui Zhuangzi” (Capitole Miscelanee -Capitolul XXV- Xu Wugui) 1
Peng Zeyang umbla din loc în loc prin statul Chu. Yi Jie, cunoscându-l, îl recomandă ducelui Chu, care însă nu-l primi în audienţă. Yi Jie se retrase de la Curte şi se întoarse acasă.
ZHUANGZI - „Tratat filosofic al lui Zhuangzi” (Capitole Miscelanee -Capitolul XXIV- Xu Wugui) 7
Sunt oameni care se lasă îmbătaţi de succese întâmplătoare, sunt oameni care se mulţumesc cu o viaţă comodă, temporară; sunt oameni gârboviţi de trudă istovitoare.
ZHUANGZI - „Tratat filosofic al lui Zhuangzi” (Capitole Miscelanee -Capitolul XXIV- Xu Wugui) 6
Cu cei opt fii ai săi rânduiţi în faţă, Nanbo Ziqi l-a chemat pe fizionomistul Jiufang Yin şi l-a întrebat:
— Te rog să le prezici viitorul prin fiziognomonie, spune-mi care dintre ei e cel mai norocos.
ZHUANGZI - „Tratat filosofic al lui Zhuangzi” (Capitole Miscelanee -Capitolul XXIV- Xu Wugui) 5
Plutind pe fluviu, domnitorul din Wu hotărî la o vreme să urce dealul maimuţelor. Cete-cete de macaci simţiseră că se apropie paşi de om şi, curprinse de spaimă, o rupseră la fugă şi se pitiră îndată în tufişuri.
ZHUANGZI - „Tratat filosofic al lui Zhuangzi” (Capitole Miscelanee -Capitolul XXIV- Xu Wugui) 4
În timp ce petrecea la groapă un prieten, Zhuangzi trecu pe lângă mormântul lui Huizi şi, întorcându-se spre cei care-l urmau, le zise: În cetatea de scaun Ying, unui om i se lipise pe nas un strat de cretă subţire ca aripa de muscă.
ZHUANGZI - „Tratat filosofic al lui Zhuangzi” (Capitole Miscelanee -Capitolul XXIV- Xu Wugui) 3
Un sfetnic înţelept e nefericit când nu are un bun prilej să-şi arate toată cugetarea sacră; un cărturar elocvent nu se simte fericit când nu găseşte şansa de a-şi dovedi elocinţa; un cărturar meticulos nu se simte fericit când nu are ocazia bună de a căuta nod în papură. Toţi aceştia sunt îngrădiţi de lucruri din afara noastră.
ZHUANGZI - „Tratat filosofic al lui Zhuangzi” (Capitole Miscelanee -Capitolul XXIV- Xu Wugui) 2
Xu Wugui zise: M-am născut într-o familie săracă şi umilă şi nu m-am încumetat niciodată să gust din carnea şi vinul domnitorului. Am venit doar să-mi exprim simpatia.
ZHUANGZI - „Tratat filosofic al lui Zhuangzi” (Capitole Miscelanee -Capitolul XXIV- Xu Wugui) 1
Ca urmare a prezentării mijlocite de primul sfetnic Ru Shang, Xu Wugui fu primit de ducele Wu din Wei.
ZHUANGZI - „Tratat filosofic al lui Zhuangzi” (Capitole Miscelanee -Capitolul XXIII - Gengsang Chu) 4
Viaţa vine pe lume din obscuritate şi odată cu apariţia vieţii, criteriul adevărului se află într-o perpetuă schimbare şi transformare. Şi acestei schimbări şi transformări nu-i poţi da viaţă prin cuvinte.
ZHUANGZI - „Tratat filosofic al lui Zhuangzi” (Capitole Miscelanee -Capitolul XXIII - Gengsang Chu) 3
Omul cu mintea liniştită revarsă în jur lumină divină. Omul om vede în cel care aruncă lumină divină şi lucrul vede în el un lucru. Omul care se autocultivă continuă să aibă şi astăzi o fire statornică.
ZHUANGZI - „Tratat filosofic al lui Zhuangzi” (Capitole Miscelanee -Capitolul XXIII - Gengsang Chu) 2
Nanrong Chu şedea pe scaunul său cu faţa ridicată şi cu o expresie gravă şi zise: Pentru un om ca mine care nu mai e în floarea tinereţii, cum ar mai fi posibil să înveţe de la domnia-voastră pentru a ajunge în starea omului desăvârşit de care aţi vorbit?
ZHUANGZI - „Tratat filosofic al lui Zhuangzi” (Capitole Miscelanee -Capitolul XXIII - Gengsang Chu) 1
Printre discipolii lui Laozi trăia un învăţăcel pe nume Gengsang Chu, care a fost singurul care a dobândit învăţăturile lui Laozi despre Dao.
ZHUANGZI - „Tratat filosofic al lui Zhuangzi” (Capitole exterioare-Capitolul XXII - Înţelepciunea Rătăcind în Miazănoapte) 5
Ran Qiu îl întrebă pe Zhongni (Confucius), zicând: Este cu putinţă să ştim ce era pe când încă nu existau nici cer, nici pământ?
Zhongni zise: Da. Aşa cum era în trecut, aşa-i şi în prezent.
ZHUANGZI - „Tratat filosofic al lui Zhuangzi” (Capitole exterioare-Capitolul XXII - Înţelepciunea Rătăcind în Miazănoapte) 4
În acest moment, Taiqing îl întrebă pe Wuqiong, zicând:
— Cunoşti Dao?
— Nu ştiu, răspunse Wuqiong.
Taiqing îi puse lui Wuwei aceeaşi întrebare:
— Cunoşti Dao?
ZHUANGZI - „Tratat filosofic al lui Zhuangzi” (Capitole exterioare-Capitolul XXII - Înţelepciunea Rătăcind în Miazănoapte) 3
Dongguozi îl întrebă pe Zhuangzi, zicând:
— Unde se află de fapt aşa-numitul Dao? Zhuangzi răspunse:
— Poate fi găsit oriunde. Dongguozi zise:
— Arată-mi, rogu-te, un loc. Zhuangzi răspunse:
— Se găseşte în furnici.
ZHUANGZI - „Tratat filosofic al lui Zhuangzi” (Capitole exterioare-Capitolul XXII - Înţelepciunea Rătăcind în Miazănoapte) 2
Nieque îl întrebă pe Beiyi despre Dao. Beiyi îi zise: Ţine-te drept, aţinteşte-ţi privirile şi vei avea parte de armonia naturală, iar puterea magică va sălăşlui în inima ta.
ZHUANGZI - „Tratat filosofic al lui Zhuangzi” (Capitole exterioare-Capitolul XXII - Înţelepciunea Rătăcind în Miazănoapte) 1
Rătăcind în Miazănoapte, Înţelepciunea se preumblă pe malul Apelor Negre şi suind pe dealul Yinfen se întâlni faţă în faţă cu Nonacţiunea cea fără de nume, căreia îi zise: „Aş dori să-ţi pun câteva întrebări. Cum ai cugeta şi cum ai medita pentru a pricepe Dao-ul?”
ZHUANGZI - „Tratat filosofic al lui Zhuangzi” (Capitole exterioare- Capitolul XXI - Tian Zifang) 4 Capitolul XXI
Vrând să-şi arate faţă de Bohun Wuren neîntrecuta iscusinţă în mânuirea arcului, Lie Yukou (Liezi, filosof din perioada Statelor Combatante — N.t.), îl întinse zdravăn.
ZHUANGZI - „Tratat filosofic al lui Zhuangzi” (Capitole exterioare- Capitolul XXI - Tian Zifang) 3
Principele Yuan din Song vru să i se facă un portret, aşa că îi pofti pe toţi maeştrii pictori la Curte. Aceştia primiră porunca şi veniră de se închinară domnitorului, după care unii s-au aşezat în preajma Măriei Sale, şi se pregăteau lingându-şi penelul şi preparându-şi tuşul.
ZHUANGZI - „Tratat filosofic al lui Zhuangzi” (Capitole exterioare- Capitolul XXI - Tian Zifang) 2
Capitolul XXITian Zifang4Confucius se duse să-l vadă pe Laozi. Acesta abia îşi spălase părul şi-l lăsase răsfirat peste umeri pentru a se usca. Stând nemişcat, Laozi arăta ca un trup neînsufleţit
ZHUANGZI - „Tratat filosofic al lui Zhuangzi” (Capitole exterioare- Capitolul XXI - Tian Zifang) 1
Tian Zifang şedea alături de ducele Wen al statului Wei şi- ncepu să-l laude întruna pe Xi Gong (un învăţat din statul Wei — N.t.).
ZHUANGZI - „Tratat filosofic al lui Zhuangzi” (Capitole exterioare- Capitolul XX - Copacul de munte) 4
Confucius a stat vreme de şapte zile strâmtorat la hotarul dintre statele Chen şi Cai şi nu a mai aprins focul să-şi gătească mâncare. Rezemat cu braţul stâng de-un copac veştejit şi bătând ritmul cu mâna dreapta pe crengile veştede, el cânta o baladă izvodită încă de pe vremea împăratului Biao (cunoscut de asemenea ca împăratul Yan, Youyan sau Shennong — N.t.).
ZHUANGZI - „Tratat filosofic al lui Zhuangzi” (Capitole exterioare- Capitolul XX - Copacul de munte) 3
Confucius îl întrebă pe Zisang Hu, zicând: Am fost alungat din statul Lu de două ori, în statul Song am fost jignit şi până şi copacul lângă care am ţinut o cuvântare a fost tăiat, iar statul Wei nu mi-a îngăduit nici măcar să fac un popas; nu am avut nici chip de ieşire din statul Song şi am fost asediat la hotarul dintre statele Chen şi Cai.
ZHUANGZI - „Tratat filosofic al lui Zhuangzi” (Capitole exterioare- Capitolul XX - Copacul de munte) 2
Beigong She strângea danii pentru principele Ling din Wei pentru ca să zămislească un rând de clopote. Mai întâi ridică o platformă de sacrificiu în afara porţii zidului exterior al cetăţii de scaun şi după trei luni fu gata un jug cu două rânduri pe care să fie prinse clopotele.
ZHUANGZI - „Tratat filosofic al lui Zhuangzi” (Capitole exterioare- Capitolul XX - Copacul de munte) 1
În timp ce umbla pe un munte, Zhuangzi văzu un copac voinic ce-şi întinsese falnic crengile stufoase. Tot lângă copac s-a oprit şi un tăietor de lemne care însă nu dădea semne că ar avea de gând să-l taie.
ZHUANGZI - „Tratat filosofic al lui Zhuangzi” (Capitole interioare- Capitolul II - Despre uniformitatea tuturor lucrurilor) 1
Capitolul II Despre uniformitatea tuturor lucrurilor 1 Nanguo Ziqi* stătea liniştit la măsuţa de ceai şi îşi ridică faţa spre cer răsuflând încetişor, sufletu-i plutind parcă i se topea trupul
ZHUANGZI - „Tratat filosofic al lui Zhuangzi” (Capitole interioare- Capitolul I - Rătăcire) 3
Huizi îi zise lui Zhuangzi:
— Principele din Wei mi-a dăruit o sămânţă de dovleac-tigvă mare, am plantat-o şi a dat un rod care poate păstra în el cinci Dan de grâne. Nu-i destul de rezistent ca să păstrezi în el apă sau lichid dens; l-am despicat în două ca să-l folosesc ca polonic. Dar e prea larg ca să-mi fie de îndemână. Acest dovleac-tigvă nu poate să nu fie socotit ca mare, dar nu-mi e de folos, aşa că l-am făcut ţăndări.
ZHUANGZI - „Tratat filosofic al lui Zhuangzi” (Capitole interioare- Capitolul I - Rătăcire) 2
Yao vru să-i cedeze tronul lui Xu You zicându-i:
— Când soarele sau luna străluceşte, dacă nu stingi focul torţei, nu e greu să vezi lumina ţortei?!
De asemenea, nu mai irigi ogoarele dacă ploaia cade la timp, altfel ar fi o irosire de trudă! În Lumea subcerească o să se înstăpânească pacea şi liniştea dacă te vei urca pe tron, însă eu ocup încă acest loc şi asta mă nelinişteşte. Acceptă, rogu-te, cârma acestui imperiu.
ZHUANGZI - „Tratat filosofic al lui Zhuangzi” (Capitole interioare- Capitolul I - Rătăcire) I
În marea Beiming se află un peşte, numit Kun. Acesta e atât de mare încât nu se ştie câte mii de li poate măsura. Când se preface în pasăre, capătă numele Peng. Spinarea ei se întinde pe nu se ştie câte mii de li. Cuprinsă de furie, îşi ia zborul şi aripile îi sunt aidoma unor nori ce atârnă din cer. Când stârneşte valuri şi vânt năprasnic, această pasăre se strămută în marea Nanming, marele iaz ceresc.
Our Privacy Statement & Cookie Policy
By continuing to browse our site you agree to our use of cookies, revised Privacy Policy. You can change your cookie settings through your browser.
Cookie Policy
Privacy Policy
I agree
