ZHUANGZI - „Tratat filosofic al lui Zhuangzi” (Capitole Miscelanee -Capitolul XXIII - Gengsang Chu) 4

Capitolul XXIII

Gengsang Chu

5

Viaţa vine pe lume din obscuritate şi odată cu apariţia vieţii, criteriul adevărului se află într-o perpetuă schimbare şi transformare. Şi acestei schimbări şi transformări nu-i poţi da viaţă prin cuvinte. Dacă aşa stau lucrurile, ea este incognoscibilă. De exemplu, la sacrificiul de iarnă, maţele şi picioarele de bou pot fi aşezate separat, dar de fapt ele-s părţi inseparabile ale aceluiaşi bou de jertfă. Când vizitezi un templu strămoşesc, faci un tur prin templu, dar intri şi la toaletă. Aceste exemple ilustrează faptul că lucrurile şi criteriul adevărului se schimbă fără contenire. Să spun mai multe despre schimbarea şi nestatornicia adevărului. Noi luăm fiinţa drept bază şi înţelepciunea drept dascăl şi după această concepţie luăm în stăpânire adevărul şi neadevărul, deosebim esenţialul de neesenţial, aşa că îi facem şi pe alţii să se conducă după acest principiu, la care ţinem chiar cu toată îndărătnicia. Asemenea oameni văd în utilitate înţelepciune şi în inutilitate prostie, socot ei izbânda drept renume şi înfrângerea ca ruşine. Schimbarea criteriului adevărului şi nestatornicia lucrurilor constituie un punct de vedere însuşit de oamenii de astăzi, ei sunt deci tot atât de ignoranţi şi proşti ca cicadele şi turturelele când imită zborul păsării Peng (cea mai mare pasăre din mitologia chineză — N.t.)

Dacă ai fi călcat pe piciorul unui drumaş, ţi-ai fi cerut scuze pentru nebăgare de seamă; dacă fratele mai mare ar fi călcat pe piciorul fratelui său mai mic, i-ar spune frăţiorului o vorbă de compătimire şi alintare; iar dacă părinţii ar fi călcat pe piciorul unuia dintre copiii lor, ei nu trebuie să zică nimic. De aceea spune o vorbă: Ritualul desăvârşit nu face deosebire între eu şi ceilalţi; morala desăvârşită nu face deosebire între eu şi lucruri; înţelepciunea desăvârşită nu recurge la uneltiri; mărinimia desăvârşită nu manifestă părtinire; iar credinţa desăvârşită nu ţine seama de galbeni.

Elimină ce-ţi tulbură voinţa, rupe jugul ce-ţi încătuşează mintea, aruncă povara virtuţii şi înlătură piedicile din calea ta spre Dao. Ranguri, avuţii, distincţii, onoruri, faimă şi leafă—aceste şase lucruri constituie tulburări ce-ţi întunecă voinţa; aparenţe, comportamente, frumuseţe, retorică, temperament şi afecţiune— aceste şase lucruri constituie lanţuri ce-ţi încătuşează mintea; indignare, patimă, voioşie, furie, tristeţe şi bucurie—aceste şase stări constituie poverile virtuţii; părăsire şi apropiere, luare şi dare, inteligenţă şi abilitate—aceste şase lucruri sunt obstacole în calea ta spre Dao. Te simţi în apele tale dacă aceste lucruri luate la un loc nu îţi răvăşesc mintea, iar dacă te simţi în apele tale, vei fi liniştit; Dacă eşti liniştit, vei fi cu mintea limpede; dacă eşti limpede la minte, vei fi în neant; dacă te simţi în neant, nu vei face nimic şi vei fi în stare să săvârseşti orice.

6

Dao-ul este ziditorul virtuţii, viaţa este lumina virtuţii, iar firea înnăscută este esenţa vieţii. Modul de a acţiona al firii înnăscute se cheamă acţiune, iar pervertirea acţiunii se cheamă abatere. Cunoaşterea e o cunoaştere perceptivă, pe când înţelepciunea e o cunoaştere raţională. Cunoaşterea omului e limitată, precum ochii privind pieziş au un câmp vizual restrâns. Acţiunea spontană se numeşte virtute, iar acţiunea voită se numeşte punere în ordine. Nominal ele sunt contrare, dar în fapt reprezintă acelaşi lucru.

Arcaşul Houyi era priceput la trasul în cea mai mică ţintă, dar era stângaci la primirea de laude; înţeleptul e priceput la cum să se potrivească naturii, dar e stângaci la a se potrivi omului. Numai omul desăvârşit se poate potrivi atât naturii cât şi omului. Numai insectele pot trăi viaţa insectelor; numai insectele se pot conforma firii lor înnăscute. Numai omul desăvârşit poate să înţeleagă natura. Cum poate el înţelege natura nefirească? El poate cu atât mai puţin s-o înţeleagă, cu cât el e cel care a separat omul de natură potrivit propriei sale voinţe!

Dacă o vrabie zboară către Houyi, neîntrecutul ţintaş poate s-o doboare fără doar şi poate—asta-i iscusinţa sa. Dacă Lumea subcerească ar fi o colivie, vrabia n-ar avea niciun chip de scăpare. De aceea regele Tang al dinastiei Shang l-a câştigat pe Yiyin cu ajutorul unui bucătar, iar principele Mu din Qin l-a cumpărat pe Baili Xi cu cinci blănuri de oaie. De aceea nu-i cu putinţă să dobândeşti ceva fără să te pui bine cu oamenii.

Un criminal ale cărui picioare au fost amputate nu mai ţine seama de regulile şi regulamentele, căci nu-i mai pasă de mustrare sau lăudare. Un prizonier urcă fără spaimă pe o înălţime, căci nu mai pune la inimă viaţa sau moartea. Debarasându-te de groază şi de povara spirituală, vei uita că eşti un om. Uitând că eşti un om, te vei lăsa supus voinţei Cerului, aşa că te vei socoti un om al Naturii. De aceea, stimat, te vei simţi încântat; jignit, nu te vei simţi supărat. Numai un om aflat în deplină armonie cu natura se poate purta în felul acesta. Dacă fără premeditare dai cale slobodă la furie, atunci furia ta nu-i izvorâtă din furie; isprăvile izvodite din nonacţiune sunt fapte săvârşite fără a trece la acţiune. Dacă vrei să fii liniştit, e nevoie să-ţi domoleşti răsuflarea. Dacă vrei să fii energic, se cuvine să-ţi domoleşti mintea. Dacă vrei să faci ceva potrivit naturii, se cuvine să faci ceea ce este inevitabil. A face orice de nevoie, iată Calea-Dao a înţelepţilor.

Traducere: Xu Wende

În colaborare cu Sanda Man

(Sursă: ChinaFotoPress)