Capitolul XXX

Povaţă în privinţa duelului

1

În vremuri îndepărate, regele Wen din Zhao îndrăgea într-atât duelul, încât roiuri de duelişti veniseră la Curte, astfel că peste trei mii de spadasini stăteau zi şi noapte la palat şi concurau între ei doar pentru a-l distra pe rege. Drept pentru care în fiecare an peste o sută de emuli şi-au pierdut viaţa ca urmare a încrucişării săbiilor, însă pasiunea regelui pentru acest periculos joc era departe de a se stinge. Aşa au trecut trei ani, şi statul Zhao ajunsese la declin, astfel încât alte state din jur au început să comploteze pentru a-l ataca.

Prinţul moştenitor Li deveni îngrijorat nevoie mare şi ceru sfatul sfetnicilor săi, zicând:

—Cine reuşeşte să-l înduplece pe rege să renunţe la dueluri primeşte în dar o mie de galbeni.

Sfetnicii rostiră într-un singur glas:

—Doar Zhuangzi poate săvârşi o asemenea ispravă.

2

Prinţul moştenitor porunci îndată unui sol să-i ducă lui Zhuangzi o mie de galbeni. Zhuangzi îi refuză, dar îl însoţi pe sol la Curte pentru a-l întâlni pe prinţ. Ajuns în faţa acestuia îl întrebă:

—Ce vrei să fac pentru tine? De ce-mi dai o mie de galbeni? Prinţul îi răspunse:

—Am aflat că eşti un dascăl priceput şi înţelept. Am vrut să le dau discipolilor tăi o mie de galbeni, cum însă ai refuzat să-i primeşti, nu mai am  nimic de spus!

Zhuangzi spuse atunci:

—Am aflat că doreşti să-l înduplec pe rege să renunţe la pasiunea sa pentru întrecerile de sabie. E posibil însă ca povaţa mea să-l înfurie pe rege şi astfel vei fi şi tu dezamăgit, eu voi ajunge atunci cu siguranţă pedepsit sau chiar omorât. Ce rost ar avea să accept un asemenea dar generos? Dimpotrivă, dacă voi putea să-l înduplec pe rege, făcându-ţi astfel şi ţie pe plac, atunci aş putea să cer orice de la statul Zhao şi nimic nu ar mai fi inaccesibil!

3

Prinţul încuviinţă:

—Cu-adevărat! Cert e însă că Regele nostru nu-i primeşte decât pe spadasini.

Zhuangzi zise:

—Asta nu ar fi o problemă, ştiu şi eu să mânuiesc sabia. Prinţul zise :

—Problema e că toţi spadasinii pe care-i primeşte regele au părul vâlvoi, cu şuviţe ridicate la tâmple, cu bonete înclinate şi împodobite cu panglicuţe groase şi sunt îmbrăcaţi în straie cu poale scurte. Îi vezi că aruncă în jur priviri scrutătoare şi vorbesc apăsat şi cu toate acestea, aşa-i pe placul regelui nostru. Cu siguranţă ar ieşi foarte prost pentru tine dacă te-ai duce să-l vezi pe rege înfăşurat în mantia confucianistă.

Zhuangzi  ceru atunci să i se facă un costum de spadasin.

Trei zile mai târziu, Zhuangzi, purtând costumul de spadasin, se duse la prinţ şi merse împreună cu acesta la rege. Suveranul îi aştepta cu sabia lucioasă în mână, scoasă din teacă.

Zhuangzi se înfăţişă la Curte păşind pe îndelete. Şi ajuns în faţa regelui, nu se ploconi. Regele zise:

—Mă întreb ce povaţă ai pentru mine de ai nevoie să fi prezentat de prinţ?

Zhuangzi zise:

—Am aflat că Măria Ta îndrăgeşti duelul, aşa că am venit să- mi dovedesc priceperea de spadasin.

Regele îl întrebă:

—Cum ai putea să-ţi înfrângi adversarul cu sabia? Zhuangzi zise:

—Pot birui câte un emul la fiecare zece paşi şi mânuind sabia pot înainta astfel preţ de o mie de li fără să fiu învins.

Încântat la culme, regele zise:

—Eşti într-adevăr de neînfrânt în Lumea subcerească! Zhuangzi continuă:

—Principiul pe care-l respect întotdeauna în acest joc este de a-mi da mai întâi în vileag punctul slab în faţa rivalului şi de a-l lăsa să profite pentru început de avantaj. Şi apoi voi porni ofensiva şi caut să-l lovesc înainte ca să o facă el. Aş vrea să-mi dovedesc aici vrednicia.

Regele zise:

—Mai întâi să te odihneşti în palat şi aşteaptă acolo porunca mea. Îţi voi stabili adversari pe măsură, după care te voi pofti la întrecere.

 Traducere: Xu Wende

În colaborare cu Sanda Man

(Sursă: ChinaFotoPress)