ZHUANGZI - „Tratat filosofic al lui Zhuangzi” (Capitole Miscelanee -Capitolul XXVII-Fabule) 1

Capitolul XXVII

Fabule

1

Nouăzeci la sută dintre vorbele mele sună asemenea unor fabule şi şaptezeci la sută dintre spusele mele au fost rostite de înţelepţi din antichitate, iar cuvintele pe care le spun neintenţionat, se conformează poruncilor firii.

Nouăzeci la sută dintre vorbele mele, care sună aidoma unor fabule, au fost spuse prin gurile altor oameni, astfel că pot acum să- mi expun cugetările. Un tată nu se duce în peţit pentru feciorul său. Decât să aducă un tată laude fiului său, mai bine să-i laude alţii fiul; nu sunt eu de vină pentru asta, ci alţii-s de vină. Ţin isonul acelora care au aceleaşi păreri ca şi mine şi îi contrazic pe aceia care nu-s de acord cu mine; susţin punctele de vedere care-s aceleaşi cu ale mele şi dezaprob părerile care îmi sunt străine.

Şaptezeci la sută din cuvintele mele, preluate de la cei din vechime, au fost rostite de vârstnici demni de respect. Omul înaintat în vârstă, dar care nu rosteşte cuvinte bine chibzuite, nu poate fi socotit ca predecesor spiritual. Omul lipsit de înţelepciune nu-i un predecesor spiritual. Omul lipsit de înţelepciune nu-i un predecesor insuflat de Calea-Dao, iar pe omul lipsit de Dao îl putem numi doar un biet bătrân neputincios.

Vorbele rostite zilnic, fără intenţie, urmează poruncile firii, şi de aceea se răspândesc în toate părţile lumii, dăinuind astfel pe veci. A rosti fără cuvinte e una cu firea, iar firea nu-i tot una cu cuvintele, cuvintele şi firea nu-s un singur tot. De aceea, se zice că a rosti pare a nu spune un cuvânt. Dacă rostesc fără cuvinte, voi vorbi toată viaţa, făr-a zice un cuvânt. Deşi nu vorbesc toată viaţa, nu chiar nu spun nimic. Există o pricină pentru care ceva e acceptabil, există şi pricină din cauza căreia ceva e considerat neacceptabil; există o pricină potrivit căreia aşa poate fi ceva, şi tot aşa există pricină din cauza căreia ceva nu poate să fie aşa; că-i aşa există pricină, că nu-i aşa de asemenea există pricină. Cum e ceva aşa sau nu-i ceva aşa? Că-i aşa şi că nu-i aşa au deopotrivă o pricină. Cum poate fi ceva sau nu poate fi ceva? Că poate fi şi că nu poate fi au fiecare o pricină. Toate lucrurile au fiecare latura sa corectă şi raţională, nu există niciun lucru care nu-i deloc corect sau nu-i defel raţional. Tocmai pentru că aceste vorbe uzuale, fără intenţie, urmează poruncile firii, e motivul pentru care pot dăinui vreme îndelungată! Toate lucrurile-s clasificate pe specii şi se succed unul după altul în forme diferite. Ele răsar şi pier trecând printr-un ciclu fără de sfârşit şi nu le poţi găsi succesiunea logică, iar acest proces se numeşte echilibrul naturii. Echilibrul naturii înseamnă potrivire cu natura.

2

Zhuangzi îi spuse lui Huizi:

— Confucius a împlinit şaizeci de ani şi a trecut prin multe schimbări în toată această perioadă de timp. A negat în cele din urmă ceea ce a afirmat la început. E greu de spus dacă ceea ce afirmă acum e ceea ce a dezaprobat când avea cincizeci şi nouă de ani.

Huizi zise:

— Confucius se străduieşte să-şi împlinească dorinţa şi este un învăţat bine pregătit.

Zhuangzi zise:

— Confucius nu mai e aşa, dar n-a spus niciodată că ar fi aşa. Mai demult a spus că: „Omul dobândeşte haruri de la obârşia cea mare şi viaţa i se umple de înţelepciune.” El caută în tactul muzicii şi glăsuieşte potrivit normelor morale. Pus în faţa câştigului şi a dreptăţii, poate deosebi ceea ce-i place de ceea ce nu-i place, ceea ce poate aproba de ceea ce nu încuviinţează potrivit normelor, în scopul impunerii de restricţii altor oameni. A face oamenii să fie ascultători aşa încât să nu cuteze să arate nicio sfidare, iată unicul mijloc de a stabiliza Lumea subcerească. Lasă, lasă! Eu sunt mai prejos de el în această privinţă! ”

Traducere: Xu Wende

În colaborare cu Sanda Man

(Sursa fotografiei: ChinaFotoPress)