Arta străveche de lăcuire are o istorie milenară. Parte a patrimoniul cultural intangibil al Chinei, această artă are o frumusețe orientală durabilă. Azi, obiecte elegante în stil chinezesc pătrund în viața cotidiană într-un mod cu totul nou, datorită acestui meșteșug vechi.
26-Aug-2026
Cum a devenit virală o pipă de fier fără corzi? Pipa este un instrument muzical tradițional chinezesc la care se interpretează prin ciupirea corzilor cu degetele. La Pavilionul Pipa din Jiujiang, provincia chineză Jiangxi, o sculptură din fier care pare „neterminată”a atras atenția internauților. Autorul acesteia a vrut parcă să lase poezia din urmă cu 1.000 de ani vie și în prezent, stârnind imaginația vizitatorilor. Ar fi de ajuns să cadă o ploaie, iar picăturile acestea s-ar transforma în corzi și ar face ca această pipă să „cânte”din nou.
26-Aug-2026
Barajul Xiaolangdi din Henan este un nod hidrotehnic esențial pe Fluviul Galben. Aici a fost demarat de curând procesul de reglare a debitului și a sedimentelor, iar apa încărcată cu nisip și nămol s-a revărsat prin tunelurile de evacuare ale barajului, creând un spectacol impresionant.
20-Aug-2026
Sezonul lotușilor aduce și mai multǎ culoare verii în China. În parcuri sau în piețele de flori, lotusul aduce magia naturii. Unele florărese chiar știu cum sǎ ajute lotusul sǎ își deschidǎ mai repede minunatele petale.
20-Aug-2026
Obiectele din bronz pe care le vedem astăzi în muzee au, în mare parte, o culoare verde-albăstruie. Dar poate nu știți că aceasta nu este culoarea lor originală. Când obiectele din bronz au fost fǎcute pentru prima dată, suprafețele lor aveau un luciu galben-auriu. În antichitate, aliajul de cupru și staniu – adică bronzul – avea o culoare aurie când era nou. Astfel, strămoșii noștri îl numeau „Ji Jin”, adică „metalul de bun augur”, datorită nuanței sale aurii. Culoarea verde-albăstruie pe care o vedem acum este rugina de cupru formată după mii de ani de coroziune.
20-Aug-2026
În parcul tematic „Wansui - Orașul războinicilor”, dedicat artelor marțiale din perioada dinastiei Song (960–1279) și situat în orașul Kaifeng, provincia Henan, a fost amenajat un nou punct de atracție, dominat de un spectaculos complex argintiu. Construcțiile, inspirate din estetica arhitecturală a dinastiei Song, au forme rafinate și aproape fantastice. Atmosfera futuristă creează senzația că ai pășit direct pe platoul unui film SF de arte marțiale.
19-Aug-2026
,,Senatul şi Camera Deputaţilor încep marţi sesiunea ordinară de toamnă" scrie Bursa. Senatul şi Camera Deputaţilor încep marţi, 1 septembrie, cea de-a doua sesiune parlamentară ordinară a anului, iar cele două Camere au fost convocate de preşedinţii acestora, potrivit deciziilor publicate în Monitorul Oficial, în temeiul Constituţiei şi al regulamentelor celor două Camere, iar în prima zi a sesiunii vor fi aleşi vicepreşedinţii, secretarii şi chestorii din Birourile permanente, la propunerea grupurilor parlamentare, conform ponderii acestora. Printre priorităţile din această sesiune se află votarea unui Guvern cu puteri depline, în contextul în care preşedintele Nicuşor Dan a anunţat că la începutul lunii septembrie va organiza o nouă rundă de consultări cu partidele pentru desemnarea premierului, iar pe agenda Legislativului se mai află salarizarea unitară şi sistemul de admitere la liceu, explică sursa. PNL şi-a anunţat priorităţile: reforma administraţiei publice centrale şi a
01-Sep-2026
,,Atac la frontiera României" informează Profit.ro. Autoritățile ucrainene anunță că punctul de trecere cu bacul de la Orlivka în județul Tulcea din România a fost distrus de dronele rusești. Postul de grăniceri și vamă este temporar scos din funcțiune, iar autorizarea cetățenilor și a vehiculelor prin Orlivka este suspendată temporar, traficul fiind redirecționat către alte puncte de trecere a frontierei. Atacul a fost detectat de radarele Armatei Române, care “au văzut”, înainte de miezul nopții două drone evoluând de-a lungul frontierei dintre Ucraina și România, arată BiziDay. Două aparate F-18 spaniole și un elicopter românesc au fost trimise în zonă, dar acestea au raportat explozii pe partea ucraineană, fără ca țintele să fi intrat în spațiul aerian românesc. Acum o săptămână, rușii au bombardat și punctul de trecere a frontierei dintre Ucraina și Republica Moldova, de la Vinogradivka. ”Sistemul de supraveghere radar al Ministerului Apărării Naționale a detectat, în seara zilei
01-Sep-2026
"Bolojan: Astăzi este ziua în care PNRR se finalizează pentru România" titrează News.Ro. Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat că luni este ziua în care PNRR se finalizează pentru România, el arătând că pierdem 770 de milioane de euro, pentru legea salarizării şi până în 100 de milioane de euro, pentru jalonul decarbonizării. Bolojan a declarat că Guvernul pe care îl reprezintă n-are nicio responsabilitate şi a menţionat că, deşi a făcut tot posibilul în această perioadă, să găsească o formulă de consens prin care aceste reforme mari să fie adoptate, nu s-a reuşit acest lucru. Premierul interimar a declarat la Târgu Mureş că astăzi este ziua în care PNRR, cel mai mare program de finanţare al Uniunii Europene pentru ţările membre, se finalizează pentru România."Aşa cum ştiţi, am avut două componente, o componentă de grant de aproximativ 13,5 miliarde de euro şi una de împrumut, care a fost diminuată treptat, ajungând la o valoare de aproximativ 7 miliarde de euro. Am finalizat,
01-Sep-2026
,,Corecția bugetară s-a făcut și la casa de marcat, prin taxele plătite la cumpărături" consemnează Tvrinfo. Deficitul bugetar al României s-a redus cu 28,36 miliarde de lei în primele șapte luni ale anului. A coborât de la 76,44 miliarde de lei în perioada similară din 2025 la 48,08 miliarde de lei, o scădere de 37%, potrivit Ministerului Finanțelor. Ca pondere în economie, deficitul s-a diminuat de la 3,99% la 2,34% din PIB. Este o îmbunătățire importantă, dar un deficit mai mic nu înseamnă că România nu mai acumulează datorii. Statul continuă să cheltuiască mai mult decât încasează și are nevoie de împrumuturi pentru a acoperi diferența, însă aceasta crește într-un ritm mai lent. Traduse în cifre simple, datele arată astfel: statul a încasat cu aproximativ 42 de miliarde de lei mai mult decât în primele șapte luni ale anului trecut și a cheltuit cu aproape 13 miliarde de lei în plus. Din fiecare 100 de lei suplimentari intrați în buget, aproximativ 68 de lei au contribuit la
01-Sep-2026
,,Șomajul a scăzut la 6,4% în iulie, dar numărul șomerilor rămâne peste nivelul de anul trecut" anunță Digi24.ro. Rata șomajului din România a scăzut la 6,4% în luna iulie, cu 0,4 puncte procentuale sub nivelul din iunie, potrivit datelor publicate marți, 1 septembrie, de Institutul Național de Statistică (INS). În același timp, numărul șomerilor rămâne peste nivelul înregistrat în urmă cu un an, iar situația tinerilor continuă să fie una dintre principalele probleme ale pieței muncii. INS estimează că în iulie erau 526.800 de șomeri cu vârste între 15 și 74 de ani, față de 555.500 în luna precedentă. Comparativ cu iulie anul trecut, însă, numărul este mai mare: atunci erau estimate 484.800 de persoane fără loc de muncă. Rata șomajului calculată în conformitate cu standardele Biroului Internațional al Muncii și ajustată sezonier a coborât astfel de la 6,8% în iunie la 6,4% în iulie. Diferențele dintre femei și bărbați s-au menținut și în iulie. Rata șomajului a fost de 6,7% în rândul
01-Sep-2026
"România îmbătrâneşte: sunt aproape 136 de vârstnici de peste 65 de ani la 100 de copii sub 15 ani“ informează Ziarul Financiar. România avea la începutul lui 2026 o populaţie rezidentă de 19,04 milioane de persoane, cu 1.800 mai puţine decât în urmă cu un an. Scăderea este explicată aproape integral de sporul natural negativ, adică diferenţa dintre naşteri şi decese, care a ajuns la peste 104.000 de persoane. În acelaşi timp, soldul pozitiv al migraţiei internaţionale a urcat la 102.249 de persoane, însă nu a fost suficient pentru a compensa pierderea provocată de diferenţa dintre numărul de decese şi cel al naşterilor. Dincolo de evoluţia populaţiei totale, structura pe vârste arată şi o accelerare a procesului de îmbătrânire. Raportul de îmbătrânire demografică a crescut la 135,9 persoane de peste 65 de ani la 100 de copii sub 15 ani, faţă de 131,3 în urmă cu un an. România avea la inceputul anului 2026 o populaţie după domiciliu de 21,6 milioane persoane, în scădere cu 0,5% faţă
31-Aug-2026