ZHUANGZI - „Tratat filosofic al lui Zhuangzi” (Capitole exterioare- Capitolul XXI - Tian Zifang) 2

Capitolul XXI

Tian Zifang

4

Confucius se duse să-l vadă pe Laozi. Acesta abia îşi spălase părul şi-l lăsase răsfirat peste umeri pentru a se usca. Stând nemişcat, Laozi arăta ca un trup neînsufleţit. Dispărut din vedere, Confucius aşteptă un moment şi apoi veni să-l vadă pe Laozi, zicând: „Mi s-a luat vederea sau e adevărat? Acum o clipă stăteai nemişcat de parcă ai fi lepădat lucrurile şi ai fi părăsit lumea, dăinuind de sine stătător ca un copac veştejit.”

Laozi îi zise:

— Sufletul meu rătăcea în haosul uitării dinaintea zămislirii lucrurilor.

— Ce vrei să spui? întrebă Confucius. Laozi zise:

— Mintea mi-e atât de rătăcită încât a cunoaşte nu mai pot şi gura mi-e atât de astupată încât nu mai pot scoate niciun cuvânt. Încerc totuşi să-ţi aduc câte oleacă de lămurire. Principiul desăvârşit Yin aduce energia vitală rece, iar principiul desăvârşit Yang o aduce pe cea caldă. Energia vitală rece izvorăşte din pământ, pe când cea vitală caldă izvorăşte din cer. Interacţiunea şi echilibrul celor două forme de energie vitală dau naştere la toate lucrurile din lume, dar pesemne că n-ai putea distinge forma ziditorului lor. Există naştere şi stingere, înflorire şi decădere; lucrurile când apar, când dispar, ba în beznă, ba în lumină; transformarea se petrece zi de zi; în fiecare zi se înfăptuieşte ceva, însă isprava nu se vede. Viaţa îşi are sălaş în înmugurire, iar moartea îşi găseşte calea de-nturnare. Începutul şi sfârşitul se află într-o perpetuă succesiune, aşa că vezi în capăt începutul şi în început capătul, fără contenire. Dacă nu Dao, cine altul ar putea fi făcătorul de-aşa minuni?

Confucius zise:

— Atunci rogu-te spune-mi cum rătăceşti în împărăţia Dao- ului?

Laozi zise:

— Omul al cărui suflet rătăceşte în împărăţia Dao-ului cel mare a dobândit frumuseţea desăvârşită şi fericirea supremă. Cel care capătă frumuseţea desăvârşită şi rătăceşte în stare de fericire supremă se cheamă că-i Desăvârşit.

Confucius zise:

— Aş dori să aflu cum pot s-ajung în culmea frumuseţii şi a fericirii supreme?

Laozi zise:

— Animalele care se hrănesc cu iarbă nu bagă de seamă schimbarea mlaştinilor, vietăţile de apă nu se tem de schimbarea cursurilor de apă. Ele pot suporta mici schimbări fără să-şi piardă condiţiile de bază de menţienere a vieţii. Bucuria şi mânia, tristeţea şi fericirea nu vor pătrunde-n pieptul lor. Zece mii de lucruri din Lumea subcerească au un caracter comun. Convieţuind pe aceeaşi lume şi identificându-se ca Unul, toate lucrurile socot membrele şi trupurile lor drept ţărână. Succedarea vieţii la moarte şi a începutului la capăt e privită ca o simplă succedare a zilei la noapte. Întrucât asemenea lucruri nu-ţi pot tulbura pacea minţii, ca să nu mai vorbim de fleacuri cum sunt câştiguri şi pierderi, noroc şi nenoroc! Cel care se leapădă de propria sa poziţie şi avere, ca de glod, ştie că viaţa i-e mai de preţ decât poziţia şi averea sa. Dacă omul îşi preţuieşte viaţa şi ţine pasul cu schimbările care nu cunosc nici început, nici capăt, apoi ce să-i mai tulbure inima! Cel care-i înzestrat cu Dao e conştient de acest adevăr.

Confucius zise:

— Virtutea domniei-tale se armonizează cu cerul şi pământul, cu toate acestea continui să-ţi cultivi spiritul cu astfel de cuvinte de aur. În străvechime, din oamenii aleşi, cine ar putea scăpa de cultivare a spiritului?

Laozi zise:

— Şopotul şuvoaielor răsună firesc, de la sine. Virtutea oamenilor desăvârşiţi nu rezultă din autodesăvârşire, ci din Dao-ul universal. Tot aşa-i cu cerul care-i sus de sine stătător, cu pământul care-i gros de sine stătător, cu soarele şi luna care-s luminoase de sine stătătoare, de ce cultivare ar avea ele nevoie!

Apoi Confucius plecă şi-i zise lui Yan Hui:

— În ce priveşte cunoştinţele mele despre Dao, sunt la fel de neînsemnat ca o insectă înaripată ajunsă într-un ulcior cu vin. Dacă dascălul nu m-ar fi lămurit dintr-o dată, n-aş fi cunoscut imensitatea universului.

5

Zhuangzi îi făcu o vizită principelul Ai al statului Lu.

Principele Ai zise:

— În statul Lu trăiesc mulţi cărturari confucianişti, dar puţini dintre ei sunt în şcoala ta.

Zhuangzi zise:

— Sunt puţini confucianişti în statul Lu. Principele Ai zise:

— Cum poţi spune aşa ceva când întregul popor din Lu se îmbracă în veşminte confucianiste.

Zhuangzi zise:

— Am auzit că confucianiştii care poartă bonete rotunde ştiu bine împărţeala timpului, sau confucianiştii care poartă încălţări pătrate cunosc geografie, iar acei confucianişti care poartă jaduri la cingătoarea din mătase colorată rezolvă cu hotărâre treburile obşteşti. Cu toate acestea, oamenii aleşi, dotaţi cu învăţătura confucianistă, nu se îmbracă neapărat în veşminte confucianiste, iar oamenii îmbrăcaţi în acest stil nu au în mod necesar învăţătura confucianistă. Dacă de-adevăratelea aşa credeţi, de ce nu sloboziţi o poruncă în întreaga ţară, zicând: „Vor fi osândiţi la moarte toţi aceia care nu cunosc învăţătura confucianistă dar poartă veşminte confucianiste.”

Principele Ai dădu apoi o asemenea poruncă şi în cinci zile în afara unei singure persoane, nimeni din statul Lu nu se mai încumetă să mai poarte veşminte confucianiste. Numai un singur om înveşmântat în stil confucianist stătea în poarta castelului principelui Ai. Principele îl pofti în castel şi-l întrebă despre treburile ţării şi omul îi dădu prompt răspuns după răspuns, la orice problemă de care a fost întrebat de suveran.

Zhuangzi zise:

— Vedeţi, în statul Lu există doar un singur confucianist, mai puteţi spune acum că aici trăiesc o droaie de astfel de învăţaţi?

6

Baili Xi nu punea poziţia şi leafa la inimă şi de aceea hrănea personal vitele şi acestea erau atât de lae bucălae încât principele Mu din Qin îi încredinţă treburile ţării, fără a ţine seama de rangul umil al acestuia. Împăratul Shun nu punea la inimă viaţa şi moartea şi de aceea era cu putinţă să-i mişte pe oameni.

Traducere: Xu Wende

În colaborare cu Sanda Man

（Sursa fotografiei: https://www.cfp.cn/)