ZHUANGZI - „Tratat filosofic al lui Zhuangzi” (Capitole Miscelanee -Capitolul XXIV- Xu Wugui) 7

Capitolul XXIV

Xu Wugui

14

Sunt oameni care se lasă îmbătaţi de succese întâmplătoare, sunt oameni care se mulţumesc cu o viaţă comodă, temporară; sunt oameni gârboviţi de trudă istovitoare. Oamenii lesne îmbătaţi de izbânzi vremelnice învaţă câteva cuvinte de la un anumit dascăl şi se automulţumesc foarte încântaţi pe ascuns, crezându-se a fi tobă de carte, dar ei nu ştiu că n-au învăţat de fapt nimic, chiar nimic. Aceştia se numesc oameni înguşti la minte.

Oamenii cu mulţumire de sine sunt aidoma păduchilor pe un porc. Ei aleg un loc unde părul de porc e rar şi lung, crezându- se că sălăşluiesc într-un palat grandios şi într-o grădină întinsă. Ei cred că crăpăturile între mamele şi coapse, între burtă şi coapse ca şi curbările crupelor le sunt odăi tihnite şi acareturi confortabile. Ei nu ştiu că mai curând sau mai târziu măcelarul îşi va sufleca mânecile, va aduce legături de lemne şi va aprinde un foc, pârlindu-i împreună cu porcul. Ei se căpătuiesc şi se prăpădesc odată cu sălaşele lor, şi ăstia-s numiţi oameni cu mulţumire de sine. Cei care trudesc fără contenire sunt oameni ca împăratul Shun.

Carnea de oaie nu adoră furnicile, pe când furnicile adoră carnea de oaie, căci carnea de oaie are un miros propriu. Oamenii de rând ţin la împăratul Shun datorită purtării sale pline de omenie. Shun şi-a mutat cetatea de scaun de trei ori până s-a stabilit în câmpiile deschise şi nelocuite din Deng. Sute de mii de familii l-au urmat. Împăratul Yao a auzit că Shun e un om valoros şi i-a dat acele câmpii în stăpânire spunându-i: „Sper că vei copleşi poporul cu foloasele pe care i le vei aduce.” Shun a muncit din greu pe acele câmpii până în amurgul vieţii sale, când ajunsese tare de urechi şi cu ochii veştezi şi nici atunci nu se putu odihni în tihnă. Un astfel de om e numit un truditor pe viaţă.

Omului cu însuşiri divine nu-i place să fie urmat de mulţime. Când oamenii se adună în jurul lui, se ivesc dispute şi iscarea disputelor îi va aduce dezavantaje. De aceea, nimeni nu-i era nici prea apropiat şi nici prea străin. El îşi cultiva virtutea şi armonia ca să se potrivească Lumii subcereşti. Un astfel de om se cheamă un om adevărat, fără înţelepciunea furnicilor, cu tihna peştelui şi fără vrerea oii. El privea cu ochii săi la ceea ce ochii pot vedea, asculta cu urechile sale ceea ce pot auzi urechile, se gândea cu mintea sa la ceea ce poate cugeta mintea. Astfel putea fi liniştit şi se putea potrivi naturii pe vremea schimbărilor. Omul adevărat din vechime se purta cu alţii cu firea sa şi nu lăsa treburile lumeşti să-i tulbure firea. Omul adevărat din vechime, obţinând viaţa, trăia; pierzându- şi viaţa, îşi dădu sufletul; căpătând viaţa, tot îşi dădu duhul; pierzându-şi viaţa, tot trăia.

15

Să luăm de pildă medicamentele. Fie omag galben, fie jiegeng (platycodi), sau creastă de cocoş, ori shiling (grifola), fiecare dintre ele poate fi folosit ca leac de bază pentru diferite boli şi lista e nesfârşită!

Domnitorul statului Yue, Gou Jian, ridicase o tabără cu trei mii de oşteni în armuri pe muntele Kuaiji, sfetnicul său, Wen Zhong, ştia numai el cum să salveze ţara de la pieire, fără să ştie însă că avea mai apoi necaz. De aceea se zice că: Ochii bufniţei sunt făcuţi să vadă perfect lucrurile pe timpul nopţii, picioarele cocorului sunt lungi iar scurtarea lor le-ar pricinui mâhnire. Altă zicală spune că: Trece vântul şi apa râului scade; trecerea soarelui face de asemenea să scadă apa din râu; când însă bate vântul şi soarele de asemenea străluceşte deasupra râului, apa acestuia nu descreşte deloc şi asta din pricină că izvorul îl alimentează continuu. De aceea apa-i inseparabilă de pământ, cum umbra-i nedespărţită de om şi orice lucru este indisolubil legat de un alt lucru. De-aia e periculos ca ochii tăi să fie prea ageri, ca auzul urechilor tale să fie prea ascuţit şi mintea ta prea pătrunzătoare. Prea multă agerime îţi va vătăma mintea şi va fi prea târziu s-o mai recuperezi după ce s-a produs vătămarea. Mai mult, necazul tău va creşte cu timpul, aşa că pentru ca mintea să-şi revină în fire îţi va trebui mai apoi străduinţă îndelungată până vei dobândi rezultate scontate. Nu-i astfel trist că oamenii iau agerimea drept o comoară personală! Motiv pentru care unii aduc fără încetare ruinare statului şi duc poporul la pieire, fără să-şi bată capul să cunoască pricina.

16

Chiar dacă picioarele noastre calcă doar pe un petic de pământ, pentru a ajunge departe, trebuie să ne bizuim pe acele locuri de pe pământ pe care nu punem piciorul. Deşi avem cunoştinţe limitate, ca să înţelegem natura, trebuie să ne bizuim pe ceea ce nu cunoaştem încă. Ai ajuns însă la limita cunoaşterii dacă înţelegi principiile fundamentale: marele Unu (cerul), marele Yin (pământul), preceptele Dao-ului, echilibrul Dao-ului, măsura Dao- ului, puritatea Dao-ului, liniştea Dao-ului. Cerul dă naştere la toate lucrurile din lume, pământul le divizează; preceptele Dao-ului le respectă; echilibrul Dao-ului le explică în mod raţional; măsura Dao-ului întruchipează toate lucrurile din lume; iar puritatea Dao- ului le armonizează, în timp ce liniştea Dao-ului le păstrează.

Dacă îmbrăţişezi toate lucrurile din lume, vei îmbrăţişa însăşi natura; dacă urmezi natura, vei avea vederea clară, astfel că te vei putea reîntoarce în cazul în care ajungi în ţinutul obscurităţii; iar dacă ajungi la începutul dintâi, vei putea dobândi Dao-ul. Demersul de lămurire a naturii pare a nu aduce nicio lămurire naturii, înţelegerea naturii pare o neînţelegere totală a acesteia, pentru că a înţelege vine din a nu înţelege. Când scrutezi lucrurile, nu trebuie să afirmi niciun lucru şi nici să negi vreunul. Lucrurile cunosc o mare varietate, dar fiecare din ele îşi are propria sa substanţă. Trecutul şi prezentul nu pot fi înlocuite unul cu celălalt, şi nici nu se pot afecta unul pe altul. Nu-i aceasta o regulă generală? De ce nu pui întrebări legat de lucrurile care te încurcă? Dacă încerci să înlături o încurcătură cu alta, vei reveni la starea când erai în neîncurcătură. În acest fel nu vei mai fi cu totul încurcat.

Traducere: Xu Wende

În colaborare cu Sanda Man

(Sursa fotografiei: ChinaFotoPress)