Întâlnirea cu regizorul chinez Zhang Yi a fost o încântare. Era la Teatrul Tianqiao din Beijing, înființat în 1953, ca primul teatru după fondarea Republicii Populare Chineze. Acesta este un teatru profesionist pentru operă și balet din capitala Chinei, cu scene multifuncționale, sisteme de iluminat și audio care satisfac cerințele pentru artele tradiționale, dans și teatru. Zhang Yi se pregătea să intre în repetiții pentru premiera baletului Piratul, una dintre primele opere ale lui Vicenzo Bellini. Era plin de energie, entuziasmat și foarte bucuros să împărtășească pentru redacția în limba română a CGTN – China Media Group, emoțiile și amintirile strânse la primul său concert din București, și să ne vorbească despre legătura sa cu România, de la primele impresii din copilărie, până în prezent.

Tânărul pianist Wei Zijian are 27 de ani și este câștigător al Concursului Internațional de Pian de la Cleveland (SUA) din 2024. De asemenea, în 2022 a obținut și Premiul III al celei de-a 76-a ediții a Concursului Internațional de Muzică din Geneva (Elveția). Virtuozitatea și angajamentul puternic față de muzica chineză i-au adus numeroase distincții și în țara sa natală, China, unde a câștigat premii prestigioase: Premiul I la Concursul Huanglong, Premiul II la Concursul Lang Lang din cadrul Festivalului Grand Canal și Premiul I la Concursul de Muzică de Cameră din Hong Kong.

Imnul național al României este împletit cu viața și cu istoria sa. Prin aceste versuri, al căror autor este Andrei Mureșanu, ne recunoaștem, ne exprimăm iubirea față de țară și ne prezentăm lumii cu bucuria că suntem români. Cu imnul național a început, luni seara, evenimentul organizat de Ambasada României în China și Institutul Cultural Român (ICR) de la Beijing, dedicat zilei de 1 Decembrie. Interpretat la vioară și ascultat cu inima, acesta are darul binefăcător de a răvăși emoțiile în tine, prin sentimentele nobile ale momentului, mai ales departe de casă. A urmat apoi imnul național al Chinei, interpretat tulburător de frumos la pian, ca o punte sufletească și culturală între cele două țări. 

Academia Română și Academia de Științe a Moldovei au sărbătorit joi, 15 Ianuarie, în ședință festivă, cea de-a XVI-a ediție a Zilei Culturii Naționale. Totodată, a fost comemorat Mihai Eminescu, poetul tuturor românilor. Evenimentul moderat de directorul general al Muzeului Național al Literaturii Române, Ioan Cristescu, a fost deschis cu alocuțiunile celor doi președinți ai academiilor Ioan-Aurel Pop și Ion Tighineanu. Comunicări despre unitatea de cultură a românilor de pe ambele maluri ale Prutului au prezentat poeta: Ana Blandiana, filosoful Mircea Flonta, criticul și istoricul literar Mihai Cimpoi, precum și alți reprezentanți ai mediului academic. În cadrul evenimentului a fost lansată și marca poștală "Ziua Culturii Naționale", după care actrița Maia Morgenstern a susținut un recital poetic. Reporter: Anatol Caciuc, Chișinău

"Tot mai mulți tineri moldoveni frecventează cluburile de Wushu care activează în Chișinău și în alte localități din Republica Moldova. Pasiunea lor pentru artele marțiale chinezești se explică prin faptul că ei conștientizează că acest sport are foarte multe beneficii pentru corp și suflet", menționează președintele Federației de Wushu din Republica Moldova, Nicolae Mihalache. Totodată, precizează că Fesivalul Național de Wushu organizat recent, la care au participat reprezentanți ai tuturor cluburilor de Wushu din Moldova, argumentează că acest sport devine tot mai popular printre tinerii moldoveni.

Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală a Republicii Moldova a găzduit duminică ediția a XII-a a Târgului Național al Covorulului, cu genericul "Covorul Dorului". Un reper al evenimentului a fost prezentarea a 30 de covoare din colecția muzeului, relicve cu o istorie de peste 100 de ani. Acest eveniment de amploare a fost dedicat promovării artei tradiționale a scoarței, înscrisă în anul 2016 în Lista Reprezentativă UNESCO a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității. Totodată, mai mulți meșteri populari din diferite raioane ale Moldovei au expus lucrări de artizanat, au fost organizate ateliere de creație și prezentate programe artistice.