Dirijorul de renume internațional Ion Marin, împreună cu Orchestra Filarmonică din Shanghai și Ryan Wang, câștigătorul concursului BBC pentru tineri muzicieni, un pianist chinezo-canadian în ascensiune, în vârstă de doar 18 ani, au oferit publicului, la sfârșitul săptămânii trecute, un eveniment muzical de înaltă ținută artistică și o seară memorabilă, construită în jurul a două momente ale repertoriului romantic ales.
Radu Rațiu, vicepreședinte al Consiliului Județean Cluj, a participat la cea de-a șaptea ediție a Reuniunii Liderilor Locali China – Țările Europei Centrale și de Est (ECE) și la Săptămâna Cooperării și Schimburilor Internaționale ale Orașelor Înfrățite Shandong 2026, desfășurate în perioada 25-29 mai. Într-un interviu acordat cu acest prilej Redacției în limba română a China Media Group,Radu Rațiuși-a exprimat optimismul cu privire la perspectivele cooperării economice dintre România și China. „Cred că, dacă prezentăm oportunitățile oferite atât de județul Cluj, cât și de provincia Shandong, îi putem convinge pe reprezentanții companiilor din diverse domenii să investească și să dezvolte parcuri industriale în cealaltă țară”, a declarat Radu Rațiu. El a apreciat civilizația și cultura milenară a Chinei, numeroasele obiective turistice și ospitalitatea populației locale, adăugând: „Cu siguranță le voi spune tuturor românilor să vină să viziteze China.”
Cu ocazia celei de-a șaptea ediție a Reuniunii Liderilor Locali China–Țările Europei Centrale și de Est (ECE) și Săptămâna Cooperării și Schimburilor Internaționale ale Orașelor Înfrățite, Shandong 2026, fostul premier al României Viorica Dăncilă a făcut o vizită la Jinan, în calitate de președinte al Casei Româno-Chineze. În cadrul interviului acordat redacției de limba română a China Media Group (CMG), Viorica Dăncilă a declarat că relația cu China, ca relație de prietenie care are rădăcini adânci, nu trebuie zdruncinată indiferent de unde vin opiniile. Viorica Dăncilă a vizitat de mai multe ori China. Potrivit acesteia, de fiecare dată a văzut lucruri noi și o dezvoltare a Chinei în toate domeniile de activitate. “Acum când spui China, spui dezvoltare, spui tehnologie, spui inovare, spui cercetare, dar cel mai important spui viitor”, a subliniat Dăncilă.
„Dacă vedem o idee bună la constructorii din China, să o putem implementa și în România. Până la urmă, această legătură între județul Cluj și regiunea Shandong trebuie să ne facă mai buni, și pe noi, și pe cei din China”, a declarat Radu Rațiu, vicepreședintele Consiliului Județean Cluj, aflat la Jinan, la cea de-a șaptea ediție a Reuniunii Liderilor Locali China - Țările Europei Centrale și de Est (ECE) și la Săptămâna Cooperării și Schimburilor Internaționale ale Orașelor Înfrățite, Shandong 2026. În cadrul unui interviu acordat redacției de limba română a China Media Group (CMG), Radu Rațiu a declarat că județul Cluj are o relație veche, de 30 de ani, cu provincia Shandong. Ambele regiuni sunt una dintre cele mai dezvoltate din țările proprii. „Cred că dacă arătăm oportunitățile, atât a județului Cluj, cât și a regiunii Shandong, putem să-i convingem pe cei cu companii în diferite domenii să vină să-și construiască câte un parc (industrial) și în cealaltă țară.” Radu Rațiu a
„China nu mai este doar o putere economică. China este un actor global relevant și vor, nu vor, toți ceilalți vor veni și au nevoie de relația cu China”, a afirmat Viorica Dăncilă, fost premier al României, într-un interviu în exclusivitate acordat luni redacției de limba română a China Media Group, în perioada participării la cea de-a șaptea ediție a Reuniunii Liderilor Locali China – Țările Europei Centrale și de Est (CEEC) și Săptămâna Cooperării și Schimburilor Internaționale ale Orașelor Înfrățite Shandong 2026. Dăncilă consideră relația cu China ca o relație de prietenie cu rădăcini adânci, care nu trebuie zdruncinate indiferent de unde vin opiniile. Viorica Dăncilă a vizitat de mai multe ori China. Ea a spus că de fiecare dată a văzut lucruri noi și dezvoltarea Chinei pe toate domeniile de activitate. Ea a apreciat că: „ Acum când spui China, spui dezvoltare, spui tehnologie, spui inovare, spui cercetare, dar cel mai important spui viitor pentru că vedem că poporul chinez, R.
Concertul special „Interpretare magistrală” al Orchestrei Simfonice Zhejiang, din cadrul Stagiunii Muzicale 2026, a fost pus în scenă într-un mod strălucit, sâmbătă seara, la Canal Grand Theatre - Opera Hall din Hangzhou, China. Orchestra a colaborat cu renumitul dirijor român Ion Marin și cu talentatul pianist chinez Song Siheng la realizarea unui concert pur și simplu irezistibil, în spatele căruia se află o reîntâlnire muzicală emoționantă care traversează două decenii. Prima lor colaborare a avut loc în anul 2006, în Franța. Atunci, cu ocazia redeschiderii după restaurare a Sălii Pleyel din Paris, o Mecca a muzicii clasice și contemporane, inaugurată în 1927, ca sală de concerte și clasată ca monument istoric din 2002, cei doi mari artiști au interpretat împreună celebra lucrare a lui Maurice Ravel – “Concertul de pian pentru mâna stângă” , compus pentru pianistul veteran Paul Wittgenstein, care își pierduse brațul drept pe front.
Există seri în care muzica nu se ascultă, ci se trăiește. O astfel de seară a avut loc, vineri, la Institutul Cultural Român (ICR) de la Beijing, unde sunetele acordeonului lui Misha Grosu au transformat timpul într-o emoție continuă. A fost o seară încărcată de sensibilitate și reverență artistică, un recital de excepție susținut de tânărul artist din Republica Moldova, dedicat memoriei marelui compozitor Eugen Doga, una dintre figurile emblematice ale muzicii românești, organizat de ICR Beijing, Ambasada României în China, Ambasada Republicii Moldova în China și Centrul de Cooperare Economică și Culturală Moldova–China. Acordeonul a devenit în mâinile artistului o voce profundă, aproape umană. Fiecare notă părea să respire. Fiecare pauză avea greutate. Muzica nu curgea liniar, ci pulsa, la fel ca o inimă care își spune povestea fără cuvinte. Într-o clipă, era nostalgie, în următoarea, o explozie de lumină și ritm, apoi de dor și amintiri, de lacrimi și zâmbet. Publicul nu mai era
Întors de curând din China, l-am provocat pe pianistul Ștefan Doniga la un dialog despre experiența sa în țara asiatică, unde a avut o serie de recitaluri, întâlnind un public curios, profund receptiv și pasionat de muzică. Cu multă generozitate, artistul vorbește despre emoțiile trăite pe scenele din China, despre sensibilitatea și contactul său cu publicul și organizatorii, despre amintirile strânse la întâlnirea dintre lumi. Cum a început povestea concertelor dumneavoastră în China și ce v-a atras cel mai mult la această invitație? Această serie de concerte a fost pregătită cu câteva luni înainte. În decembrie 2025, violonista Diana Jipa deschidea seria colaborărilor cu Institutul Cultural Român (ICR) de la Beijing cu prilejul Zilei Naționale a României, stabilind o excelentă legătură cu echipa institutului, legătură bazată de la bun început pe profesionalism și apreciere reciprocă. Pe fundamentul acestei relații am transmis apoi, către conducerea ICR Beijing, la începutul lui
Dirijorul chinez Zhang Yi este considerat de mulți iubitori de muzică „cel mai priceput dirijor de balet din China”. El a fost invitat în România, în cadrul unui proiect, pentru a concerta alături de Orchestra Națională Radio, oferind publicului român un concert minunat. Astăzi, o să îl cunoașteți pe acest mare artist chinez.
Volumul „Colecția selectată a Culturii Cucuteni - ceramică pictată din România" a fost lansat, joi, la sediul Institutului Cultural Român (ICR) din Beijing.
Un dialog între arte, ca o punte invizibilă între sunet și formă, între vibrație și materie. Așa a fost, duminică seara, la Institutul Cultural Român (ICR) de la Beijing, unde a avut loc vernisajul expoziției „Păsările lui Brâncuși - Zbor spre infinit“ și concertul „Sunetul Formelor“, organizate cu ocazia împlinirii a 150 de ani de la nașterea marelui sculptor român Constantin Brâncuși. Departe de tumultul vremurilor tulburi de afară, sediul ICR de la Beijing a devenit un spațiu al contemplației. Sub semnul creației lui Constantin Brâncuși și al sosirii primăverii cu simbolul Mărțișorului, vioara și pianul artiștilor români, violonista Diana Jipa și pianistul Ștefan Doniga, au dat glas unei moșteniri artistice care transcende timpul și granițele. Brâncuși spunea că simplitatea nu este un scop în artă, ci ajungi la ea fără să vrei, apropiindu-te de sensul real al lucrurilor. Aceeași filozofie a fost reflectată în programul serii: lucrări de o puritate sonoră aparte, în care fiecare
Emisiunea filatelică 'Zodiacul chinezesc. Anul Calului de foc', având în componență o marcă poștală cu valoarea de 25 lei, un plic 'prima zi' și o carte poștală maximă pentru pasionații de maximafilie, este introdusă în circulație, anunță Romfilatelia și Poșta Română.
Întâlnirea cu regizorul chinez Zhang Yi a fost o încântare. Era la Teatrul Tianqiao din Beijing, înființat în 1953, ca primul teatru după fondarea Republicii Populare Chineze. Acesta este un teatru profesionist pentru operă și balet din capitala Chinei, cu scene multifuncționale, sisteme de iluminat și audio care satisfac cerințele pentru artele tradiționale, dans și teatru. Zhang Yi se pregătea să intre în repetiții pentru premiera baletului Piratul, una dintre primele opere ale lui Vicenzo Bellini. Era plin de energie, entuziasmat și foarte bucuros să împărtășească pentru redacția în limba română a CGTN – China Media Group, emoțiile și amintirile strânse la primul său concert din București, și să ne vorbească despre legătura sa cu România, de la primele impresii din copilărie, până în prezent.
Tânărul pianist Wei Zijian are 27 de ani și este câștigător al Concursului Internațional de Pian de la Cleveland (SUA) din 2024. De asemenea, în 2022 a obținut și Premiul III al celei de-a 76-a ediții a Concursului Internațional de Muzică din Geneva (Elveția). Virtuozitatea și angajamentul puternic față de muzica chineză i-au adus numeroase distincții și în țara sa natală, China, unde a câștigat premii prestigioase: Premiul I la Concursul Huanglong, Premiul II la Concursul Lang Lang din cadrul Festivalului Grand Canal și Premiul I la Concursul de Muzică de Cameră din Hong Kong.
Imnul național al României este împletit cu viața și cu istoria sa. Prin aceste versuri, al căror autor este Andrei Mureșanu, ne recunoaștem, ne exprimăm iubirea față de țară și ne prezentăm lumii cu bucuria că suntem români. Cu imnul național a început, luni seara, evenimentul organizat de Ambasada României în China și Institutul Cultural Român (ICR) de la Beijing, dedicat zilei de 1 Decembrie. Interpretat la vioară și ascultat cu inima, acesta are darul binefăcător de a răvăși emoțiile în tine, prin sentimentele nobile ale momentului, mai ales departe de casă. A urmat apoi imnul național al Chinei, interpretat tulburător de frumos la pian, ca o punte sufletească și culturală între cele două țări.
Schimbările climatice amenință existența multor țări insulare. Timp îndelungat, în cadrul cooperării Sud - Sud, China a făcut eforturi concrete pentru a ajuta țările insulare pentru întărirea capacității de contracarare a schimbărilor climatice.
Fostul premier al României, președintele Fundației Europene Titulescu, Adrian Năstase, a acordat un interviu secției de limba română din cadrul China Media Group. Acesta a remarcat realizările extraordinare în materie de dezvoltare pe care China le-a înregistrat în ultimii ani. "Felul în care China a arătat chiar și reușit să își dezvolte tehnologia, să evolueze economia, toate lucrurile acestea transformând de fapt o țară care a avut mari probleme de sărăcie, mari probleme în relațiile cu alte țări, așa cum am fost la un moment dat cu Japonia, și iată a reușit să dezvolte cu o viteză extraordinară și dezvoltarea economică, dar și prosperitatea pentru fiecare cetățean." Privind relațiile dintre China și România, acesta a declarat că "România are interese generale cu NATO și cu Uniunea Europeană, dar are și interese proprii. Și interesele noastre proprii ne spun că relația cu China este foarte importantă."
Insuliţa Qingbang, alături de Miaozihu, face parte din grupul de insule Dongji din arhipelagul Zhoushan al Mării Chinei de Est. Majoritatea locuitorilor acesteia sunt vârstnici, copiii lor fiind plecaţi în alte provincii. Ei locuiesc în case vechi, bătute de briza mării, dar care păstrează încă frumuseţea de altădată. Pe malul insulei, femeile făceau de zor plasele pentru peşti, care în ziua următoare vor fi aruncate în mare. Au mâinile brăzdate de muncă, iar feţele aspre de la vânt. Bărbaţii se întorc, din larg, de la pescuit. Localnicii m-au impresionat prin modul lor simplu de a fi, prin dârzenia lor şi prin demnitatea pe care o afişează. Condiţiile lor de viaţă pe această insulă sunt destul de vitrege. Dar nu se plâng. Pentru ei, fiecare răsărit de soare de la malul mării, este parcă un nou început. Sunt atât de oneşti şi de curaţi la suflet, încât nici măcar nu vorbesc din proprie iniţiativă despre evenimentul din anul 1942, care a şocat ulterior întreaga lume, şi care i-a făcut
Compania Zhongbo (China-Polonia) de transport maritim a fost fondată în 195, fiind prima asociație în participație după fondarea Noii Chine. Ca legătură importantă de cooperare în domeniul transportului maritim, compania nu doar că a promovat circulația materialelor și schimbul tehnic între China și Europa, dar a participat și la construcția infrastructurii în cadrul inițiativei "O centură, un drum". De peste 70 de ani, Compania Zhongbo a fost martor al schimburilor și dezvoltării comune între cele două țări, dând un nou impuls dezvoltării relațiilor China-Polonia în noua eră.
Ziua Universală a Iei a fost celebrată, marți seara. la sediul Institutului Cultural Român (ICR) din Beijing, eveniment care coincide cu străvechea Sărbătoare a Sânzienelor, când potrivit credinței românești se deschid cerurile. Expoziția intitulată "MOȘTERNIREA", dedicată cămășii tradiționale românești și portului popular din Țara Făgărașului, este o continuare a eforturilor depuse de ICR Beijing pentru promovarea culturii autentice românești, după ce, în urmă cu o lună de zile, obiectele de artizanat realizate manual de Raluca Jurcovan și Mariana Neacșu au fost admirate la Ningbo, în cadrul celei de-a patra ediții a Târgului Cultural Internațional "Farmecul culturii și turismului din Europa Centrală și de Est". Publicul din capitala China are posibilitatea să descopere, să admire și să pătrundă în tainele tradițiilor românești, ICR Beijing prezentând o colecție compusă din 17 cămăși românești, cusute manual. Din pânză de bumbac țesută la război, brodate cu mătase, fir metalic