Companiile din România au nevoie de predictibilitate, de un cadru fiscal coerent și de energie la prețuri competitive, acestea fiind condiții esențiale pentru ca investițiile să continue și locurile de muncă să fie protejate, a afirmat, miercuri, directorul executiv al Confederației Patronale Concordia, Paul Aparaschivei. 'Pe noi ne interesează competitivitatea României. Mediul privat reprezentat de Concordia are imaginea de ansamblu a ceea ce se întâmplă astăzi în economie și contribuie activ la identificarea soluțiilor necesare pentru a traversa această perioadă dificilă. Companiile din România au nevoie de predictibilitate, de un cadru fiscal coerent și de energie la prețuri competitive. Acestea sunt condițiile esențiale pentru ca investițiile să continue și locurile de muncă să fie protejate. Concordia este aici să construiască punți și vom continua acest dialog cu toată responsabilitatea față de economia României', a precizat Paul Aparaschivei, în cadrul unei întâlniri cu

Germania, Italia şi Spania au fost principalele destinaţii unde au călătorit românii în 2025, după sumele lăsate de aceştia, potrivit datelor BNR oferite la so­licitarea Ziarului Financiar. Este pentru prima dată când se conturează clar harta destinaţiilor turistice ale românilor, care este mult diferită faţă de ceea ce comunică agenţiile de turism, lucru care arată că turismul individual este mai puternic faţă de cel organizat. Indicatorul privind cheltuielile turistice măsoară cel mai bine, dintre datele publice, dimensiunea turismului extern. În 2025, românii au chel­tuit aproape 10 miliarde de euro, iar o treime din această sumă a mers către Germania, Italia şi Spania. Textul integral AICI

Premierul Ilie Bolojan a explicat, luni seară, la Digi24, că Guvernul taie acciza doar la motorină pentru că scumpirea a fost mult mai mare la acest tip de combustibil, iar șoferii cu mașini Diesel sunt astfel cei mai afectați. Premierul a fost întrebat cu ce a greșit cetățeanul obișnuit care merge la pompă și nu are o mașină care merge cu motorină, ci și-a achiziționat de multă vreme una cu benzină, față de cel care are mașină care merge cu motorina. „De ce nu beneficiază și el de aceeași reducere de acciză? Că e tot cetățean al acestei țări, plătește și el taxe la bugetul de stat?” Textul integral AICI

Fostul ministru al Sănătăţii din perioada pandemiei Alexandru Rafila afirmă că ”decizia de a nu mai cumpăra 29 de milioane de doze de vaccin COVID-19, pe care România nu le putea utiliza, a fost una corectă”, întrucât deja România avea prea multe vaccinuri. În plus, ţara nu are are capacitate de stocare, vaccinurile urmau să expire şi ar fi generat costuri pentru reducere. [A apăra interesul României în faţa unui contract disproporţionat nu este un gest populist, ci unul de responsabilitate[, a transmis Rafila. ”Decizia de a nu mai cumpăra 29 de milioane de doze de vaccin COVID-19, pe care România nu le putea utiliza, a fost una corectă. Ar fi fost profund greşit să blocăm bugetul sănătăţii în stocuri inutile, care ulterior ar fi fost distruse, doar pentru a acoperi erori din trecut”, a scris, miercuri seară, pe Afcebook, fostul ministru al Sănătăţii din periada pandemiei Alexandru Rafila. Textul integral AICI

Ţara noastră se află într-un moment decisiv, în care menţinerea disciplinei fiscale şi a stabilităţii macroeconomice devine esenţială pentru credibilitatea sa pe pieţele externe şi pentru atingerea unor obiective strategice, precum aderarea la OECD şi, pe termen mediu, la zona euro. Totodată este necesară continuarea reformelor şi a consolidării finanţelor publice, în paralel cu susţinerea investiţiilor şi a mediului economic, conform opiniilor exprimate ieri, în cadrul evenimentului Romania Government Roundtable, organizat de publicaţia The Economist. Perspectivele economice sunt susţinute de interesul în creştere al investitorilor şi de potenţialul de diversificare al pieţei de capital, dar şi de oportunităţile din infrastructură şi alte sectoare emergente. Însă stabilitatea, predictibilitatea şi viziunea pe termen lung rămân condiţii esenţiale pentru valorificarea acestui potenţial şi pentru consolidarea poziţiei României în economia europeană şi globală, potrivit reprezentanţilor

Ministrului Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a reiterat susținerea României față de Ucraina, la reuniunea informală a Consiliului Afaceri Externe desfășurată la Kiev, a informat marți MAE. 'Ministrul Oana Țoiu a reiterat susținerea României față de Ucraina, arătând că securitatea europeană și în particular cea regională sunt direct relaționate evoluțiilor de securitate din Ucraina. A condamnat continuarea atacurilor militare ale Rusiei asupra infrastructurii ucrainene, cu efecte devastatoare asupra civililor și implicații asupra statelor vecine, precum în cazurile cele mai recente ale poluării râului Nistru și afectării liniei electrice de înaltă tensiune Isaccea-Vulcănești. A evidențiat că reziliența societății ucrainene și lecțiile dure ale războiului sunt argumente în favoarea unei cooperări și mai strânse cu Ucraina, punctând, în acest sens, importanța ce trebuie acordată veteranilor și reintegrării sociale a acestora, direcție de acțiune unde pot fi valorificate experiența unor

Seria problemelor în agro­business a început în iulie 2025, când traderul de cereale Transylvania Invest din Arad a intrat în concordat preventiv. La începutul lui 2026, Proagro din Botoşani a ajuns în aceeaşi situaţie, iar Agricultorul din Bacău, care mai are în grup şi companiile Panimon şi Agrotehno­grup, a cerut insolvenţa. La fel şi Plantagro-Com din Vaslui.Moldova Farming a anunţat în februarie că a renunţat la comerţul de cereale, dar se va ocupa în continuare de cel de seminţe, pesticide şi îngrăşăminte. VP Cereale Bz din Buzău a solicitat deschiderea procedurii de faliment sau insolvenţă în luna martie şi tot atunci Grup Şerban Holding a anunţat închiderea liniei de trading de cereale. Aceste firme au afaceri cumulate de 2 miliarde de lei în 2024, ultimul an pentru care există date dispo­nibile, adică peste 400 de milioane de euro, conform calculelor realizate de ZF pe baza datelor publice. Textul integral AICI

Ordonanța cu primele măsuri luate de Guvern privind prețul carburanților a intrat în vigoare. După o lună de creșteri au apărut primele efecte: la unele stații, litrul de motorină a scăzut sub pragul psihologic de 10 lei, însă nu toate companiile au scăzut prețurile odată cu plafonarea adaosului comercial. Prețurile de astăzi sunt în medie mai mici cu aproximativ 40 de bani, dacă vorbim despre motorină, și mai mici cu doar trei bani, dacă vorbim despre benzină. În cazul câtorva stații, prețul motorinei a coborât sub pragul psihologic de 10 lei pe litru, însă este în continuare aproape, la 9,99 lei. La un plin de 50 de litri, acest lucru reprezintă aproximativ 20 lei câștigați de ieri pe astăzi. Textul integral AICI

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu, a anunţat că în şedinţa de marţi Guvernul a aprobat Memorandumul cu tema semnarea de către România a Acordului de parteneriat UE-MERCOSUR, astfel că în urma acestei semnături, acordul va intra în vigoare efectiv de la 1 mai, provizoriu, iar MAE şi Ministerul Economiei vor elabora proiectul legii de ratificare, care va fi trimis Parlamentului. Ea admis că Ministerul Agriculturii a dat un aviz negativ pe acest Memorandum iar ministerul Justiţiei, aviz pozitiv cu observaţii. Dogioiu a mai spus că neratificarea unui acord de către Parlamentul României înseamnă o eliminare a acordului respectiv. Textul integral AICI

Securitatea frontierei estice a Uniunii Europene, de la Marea Baltică până la Marea Neagră, nu înseamnă doar o apărare consolidată, ci şi independenţă din punct de vedere energetic, competitivitate economică şi implicarea tuturor sectoarelor de activitate în acest concept menit să ofere siguranţă cetăţenilor blocului comunitar, au arătat participanţii la evenimentul Romania Government Roundtable, organizat de publicaţia The Economist, în perioada 30 martie-1 aprilie, la Bucureşti. În deschiderea celei de-a doua zile a dezbaterilor, premierul Ilie Bolojan a precizat: „Trebuie să ne gândim ce înseamnă o zonă de instabilitate în Ucraina în următorii ani pentru siguranţa Europei şi, din acest punct de vedere, consider că frontiera de est trebuie să fie mai puternică, mai întărită în anii următori. O frontieră de est poate fi mai consolidată dacă este o combinaţie dintre o întărire de securitate militară şi economică, pentru că una fără alta nu funcţionează. Nicio zonă care nu are o

România, în momentul de față, nu are nevoie de o criză politică, ci are nevoie de stabilitate politică, a declarat luni seara prim-ministrul Ilie Bolojan. El a fost întrebat, într-o emisiune la Digi 24, ce va face dacă Partidul Social Democrat, după data de 20 aprilie, îi va cere să plece din fruntea Guvernului. "Am mai fost întrebat de astfel de ipoteze de lucru. Orice partid din coaliție, dacă consideră că nu este mulțumit de ceea ce se întâmplă, poate să acționeze din punct de vedere constituțional sau politic, introducând moțiuni de cenzură, retrăgându-și miniștrii, luând măsurile pe care sistemul parlamentar sau guvernamental le permite. Poate să facă aceste lucruri. Niciun fel de problemă", a precizat Ilie Bolojan. Textul integral AICI

Conflictul din Orientul Mijlociu ar putea pune probleme economiei româneşti însă Guvernul este nevoit să continue ajustarea fiscală, a spus Guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, la conferinţa The Economist Romanian Goverment Roudtable, unde invitatul special este Doron Acemoglu, laureatul Premiului Nobel pentru Economie în 2024. „Conflictul din Orientul Mijlociu continuă să pună presiuni ridicate asupra preţurilor energiei şi are ca perspectivă deteriorarea evoluţiilor economice. În cazul în care conflictul va continua, impactul său asupra economiei, nu doar asupra economiei României, ar putea fi grav. În cazul nostru, în pofida acestui risc, ajustările fiscale trebuie să continue”. Textul integral AICI

Premierul Ilie Bolojan a anunțat luni seară, în direct la Digi24, că Guvernul lucrează la înființarea unui fond de solidaritate care va fi finanțat din profiturile companiilor petroliere de pe piața românească. „În actualul context, avem un anumit specific al pieței românești, în care avem companii care extrag țiței din România, rafinează țiței în România, distribuie țițeiul și îl vând la stații, avem companii care nu extrag țiței din România, care doar rafinează în România, cum este Rompetrol, KazMunaiGaz, de exemplu, și care sigur continuă lanțul. Avem companii care nu rafinează în România, rafinează în alte țări și aduc țițeiul, adică aduc produsele rafinate în România. Sau avem companii care pur și simplu cumpără de pe piață și revând. Toți acești actori au marje de profit diferite, au situații diferite. Dar cei care sunt în situația în care, exploatând țiței românesc sau având un lanț în spate, care le permite să aibă niște profituri excepționale ca urmare a acestei situații de

Premierul Ilie Bolojan a declarat, luni, că va fi un an mai greu decât au estimat, cu siguranţă, el precizând că situaţia din Iran care complică foarte mult lucrurile iar ocreştere de preţuri înseamnă o uşoară contracţie economică. ”Va fi un an mai greu decât la început de an, decât am estimat, cu siguranţă, pentru că la data respectivă nu aveam situaţia din Iran care complică foarte mult lucrurile, care are efecte în toată lumea, inclusiv pe pieţele europene şi inevitabil o creştere de preţuri înseamnă o uşoară contracţie economică, care pe lângă ceea ce am avut noi în România, indirect ne influenţează”, a spus premierul Ilie Bolojan. Textul integral AICI

Există ani în care economia încetineşte. Există ani în care economia accelerează, se arată într-un comunicat de presă al AEI. Şi apoi există ani ca 2026 - în care economia nu mai poate fi descrisă prin ritmuri, ci prin presiune. Presiune pe fiecare litru de combustibil. Presiune pe fiecare kilowatt. Presiune pe fiecare masă, pe fiecare chirie, pe fiecare drum. Nu mai vorbim despre „scumpiri”. Vorbim despre un nou prag al realităţii. Realitatea care se doreşte tratată cu un Ro-ALERT la energie. Să înţelegem că s-a anticipat sărăcia care va cuprinde România şi, în loc să se deruleze acţiuni de protejare a consumatorului, acesta este pregătit să trăiască cu mai puţin: mai puţină lumină, mai puţină căldură, mai puţin consum, doar ca să-şi poată plăti factura? Nu ideea de alertă e problema, ci faptul că este introdusă într-un sistem care în mare parte nu are o infrastructură de măsurare şi transmitere a datelor şi nu există nici datele din convenţii înscrise corect. În aceste condiţii, în

Moțiunea simplă formulată de senatorii Opoziției împotriva ministrului Mediului, Diana Buzoiuanu, pe care o acuză că ar bloca proiecte energetice strategice realizate în proporție de peste 90%, va fi dezbătută și votată, luni, în plenul Senatului, potrivit site-ului forului legislativ. Moțiunea, intitulată 'Diana Buzoianu, comisarul roșu-verde al setei și întunericului. Cum a instaurat bolșevica de la Mediu dictatura trotinetelor peste barajele și pădurile României', este semnată de 44 de senatori PACE - Întâi România, AUR și neafiliați. Textul integral AICI

Acum ceva timp, doi-trei ani, în piaţa bancară era o discuţie că grupul austriac Raiffeisen ar fi fost nevoit/presat să vândă şi operaţiunile din România (în Bulgaria vânduse deja banca către grupul KBC) pentru a face rost de bani pentru capital, având în vedere că era puternic afectată de faptul că devenise „prizonieră“ cu banca din Rusia (cel mai important activ al ei şi care aducea mai mult de jumătate din profitul băncii), de unde nu putea/nu poate să iasă nici acum. Se spune că BNR nu ar fi agreat ideea ca Raiffeisen să iasă din România, considerând că este o bancă importantă în economia generală, cu care s-a înţeles foarte bine de-a lungul anilor, mai ales în momentele de criză. Textul integral AICI

La doar câteva zile după adoptarea măsurilor pentru piața carburanților, Guvernul pregătește unele noi. Acestea vor fi discutate, într-o ședință luni, de premierul Ilie Bolojan, ministrul Finanțelor Alexandru Nazare, ministrul Energiei Bogan Ivan și vicepremieri. Printre soluțiile luate în considerare sunt reducerea TVA sau a accizei.  În timp ce ministrul Energiei susține că nu va accepta nimic altceva în afară de scăderea cotei standard de TVA de 21% sau o reducere a accizei, premierul României susține că o reducere a cotei de TVA ar putea fi imposibilă în contextul european în care ne aflăm în momentul acesta. Textul integral AICI

Vicepreşedintele executiv pentru drepturi sociale şi competenţe, locuri de muncă de calitate şi pregătire, Roxana Mînzatu, se va afla, luni şi marţi, într-o vizită oficială la Bucureşti, în cadrul dialogului constant dintre Comisia Europeană şi autorităţile române privind priorităţile şi programele europene, precum şi oportunităţile pentru România în domeniile economic, social şi educaţional. Potrivit programului oficial, Roxana Mînzatu se va întâlni, luni, cu preşedintele României, Nicuşor Dan şi va avea întrevederi cu prim-ministrul Ilie Bolojan şi cu viceprim-ministrul Marian Neacşu, precum şi un dialog cu comisiile reunite pentru muncă din Senat şi Camera Deputaţilor, axat pe politicile sociale şi piaţa muncii. Textul integral AICI

Ţara noastră a intrat în a doua lună a primului trimestru într-o fază de recalibrare, în care Guvernul a încercat să combine consolidarea fiscală cu măsuri de relansare economică, într-un context marcat de presiuni bugetare, inflaţie ridicată şi încetinirea creşterii. Pachetul fiscal numărul 3, anunţat de Guvern în februarie, a avut o dublă miză: pe de o parte, stimularea investiţiilor şi deblocarea lichidităţilor din economie, iar pe de altă parte, întărirea disciplinei la colectare, într-un efort de a recâştiga controlul asupra finanţelor publice şi încrederea investitorilor. Componenta de relansare economică a fost construită în jurul unor stimulente concrete pentru mediul de afaceri: bonificaţii pentru plata la timp a taxelor, extinderea sistemului de TVA la încasare pentru a reduce presiunea pe cash-flow-ul firmelor, facilităţi pentru microîntreprinderi şi măsuri fiscale dedicate investiţiilor, precum creditul fiscal pentru cercetare-dezvoltare şi amortizarea accelerată. În