În contextul înrăutăţirii condiţiilor de finanţare de pe pieţele externe prin eurobonduri, dar şi constrâns de necesarul mare de finanţare, şi atras de dobânda avantajoasă, Ministerul Finanţelor a folosit mai mult în acest an noua modalitate de a face rost de bani prin plasamente private externe, discutate direct cu marile bănci internaţionale, la dobânzi mai mici. Şi a apelat la astfel de plasamente private şi pe piaţa internă. Mai exact, peste 4 mld. euro, echivalent, a împrumutat în primele zece luni din anul 2026 Ministerul Finanţelor, cumulat, prin plasamente private externe şi interne, negociate pe baze bilaterale direct cu băncile, la dobânzi mai mici. Textul integral AICI

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, a prezidat, miercuri seară, ședința solemnă a Sfântului Sinod, în cadrul căreia a îndemnat la continuarea activităților dedicate familiei creștine. Punctul principal al întâlnirii de la Palatul Patriarhiei a fost prezentarea raportului general sinteză cu activitățile dedicate Anului omagial al pastorației familiei creștine și Anului comemorativ al sfintelor femei din calendar (mironosițe, mucenițe, monahii, soții și mame), informează Agenția Basilica a Patriarhiei Române. Patriarhul Daniel a apreciat activitatea desfășurată la nivelul Patriarhiei Române în contextul anului omagial și comemorativ, accentuând că 'în toate domeniile de cooperare, familia rămâne în continuare în centrul atenției Bisericii, pentru că, la toate slujbele Bisericii noastre se vede această cooperare, această conlucrare între clerici și mireni'. Textul integral AICI

Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a decis prelungirea cu 30 de zile a stării de alertă în ceea ce priveşte funcţionarea Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă. Decizia este motivată de debitele scăzute ale Dunării, dar şi de existenţa riscului de apariţie a unei crize în alimentarea cu energie electrică, cauzat de lipsa unor rezerve de putere şi energie suficiente pentru echilibrarea sistemului la orele de vârf de consum. "Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a publicat în această seară, în Monitorul Oficial, hotărârea privind prelungirea cu 30 de zile a stării de alertă în ceea ce priveşte funcţionarea Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă", anunţă, miercuri seară, Ministerul Energiei. Textul integral AICI

Președintele AUR, George Simion, a reacționat luni seară la decizia Curții de Apel de prelungire a arestului preventiv cu 30 de zile pentru Călin Georgescu, întrebând pe Facebook: „Ce v-a făcut Călin Georgescu de îl țineți în arest?”.  Simion anunță, în același mesaj, că susținătorii lui Georgescu vor fi în stradă până când „represiunea” va fi oprită. „Ce v-a făcut Călin Georgescu de îl țineți în arest? Dictaturile niciodată nu au sfârșit bine! În următoarele zile noi vom fi în stradă, până când opriți represiunea”, a scris pe Facebook George Simion, la puțin timp după ce magistrații Curții de Apel București au decis prelungirea cu 30 de zile a arestului preventiv în cazul fostului candidat la prezidențiale.  Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti au admis, miercuri, contestaţia procurorilor DIICOT la decizia de luni a Tribunalului Bucureşti, care le-a respins solicitarea de prelungire a mandatului de arestare preventivă pentru Georgescu. Textul integral AICI

Statul se împrumută cu circa 7%, iar cheltuielile cu dobânzile cresc de patru ori mai repede decât PIB-ul. Băncile ţin 27,6% din active în creanţe asupra statului, creditul neguvernamental este cel mai mic din UE, iar economiile din Pilonul II depind de buget. Cheltuielile cu dobânzile ale bugetului general consolidat au ajuns la 50,63 miliarde de lei în primele nouă luni din 2026, peste dobânzile de 50,50 miliarde de lei plătite în tot anul 2025, arată comunicatul Ministerului Finanţelor (MF) transmis BURSA luni, 26 octombrie, şi datele pe 2025 publicate de BURSA. Deficitul bugetului general consolidat a scăzut, potrivit Ministerului Finanţelor, la 78,3 miliarde de lei (3,81% din PIB) în ianuarie-septembrie 2026, de la 102,47 miliarde de lei (5,31% din PIB) în aceeaşi perioadă din 2025. Textul integral AICI

România își menține angajamentul ferm de a susține Republica Moldova pe toate liniile de efort, atât în consolidarea stabilității și securității, cât și în dezvoltarea economică, a transmis premierul Luca Niculescu, marți seară, după întâlnirea pe care care a avut-o cu președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, în cadrul vizitei oficiale efectuată la Chișinău. 'Onorat de întrevederea cu președinta Republicii Moldova, Maia Sandu. A fost pentru mine și pentru membrii echipei guvernamentale care m-au însoțit la Chișinău un prilej deosebit de a reconfirma relația de suflet și, totodată, soliditatea relațiilor bilaterale dintre România și Republica Moldova, construite pe istoria și limba comune și pe fraternitatea care ne unește. În fața provocărilor actuale, consolidarea rezilienței Republicii Moldova și întărirea capacității sale de a răspunde provocărilor de securitate rămân priorități comune, care necesită o coordonare strânsă. România își menține angajamentul ferm de a susține

Statul trebuie să îşi disciplineze propriile cheltuieli, să reducă risipa şi să creeze spaţiu pentru investiţiile care generează valoare adăugată şi locuri de muncă, susţine ministrul de Finanţe, Alexandru Nazare. Într-o postare pe Facebook, el a anunţat accelerarea rambursărilor de TVA, reducerea restanţelor la decontarea indemnizaţiilor de concediu medical şi accelerarea plăţii facturilor pentru investiţii. Potrivit lui Alexandru Nazare, Ministerul Finanţelor a asigurat resurse bugetare importante pentru continuarea investiţiilor publice. În sectorul transporturilor, se are în vedere prelungirea măsurilor de protecţie asociate situaţiei de criză de pe piaţa carburanţilor şi continuarea şi anul viitor a mecanismului de compensare parţială a accizei la motorina utilizată în transportul rutier comercial. Textul integral AICI

O eventuală unire a Republicii Moldova cu România va avea loc atunci când cetăţenii ambelor state îşi vor dori acest lucru, dar în prezent, prioritatea Bucureştiului este consolidarea relaţiilor bilaterale şi o apropiere şi mai mare a Republicii Moldova de Uniunea Europeană, a declarat marţi premierul României Luca Niculescu, într-un interviu pentru TV Moldova. "Există multe legături între ţările noastre şi, evident, că este o dezbatere care există şi care poate să existe şi în unele contexte grele. Eu vă spun foarte clar că se va manifesta în momentul în care cetăţenii din cele două ţări îl vor dori. Deocamdată noi vrem să apropiem România de Republica Moldova şi mai mult Republica Moldova de Uniunea Europeană, să creăm aceste punţi, să creăm şi conexiuni între noi", a declarat Luca Niculescu, care marţi a făcut prima sa deplasare externă la Chişinău. Textul integral AICI

Noul ministru al Energiei, Dumitru Chisăliță, a afirmat că acțiunile întreprinse pentru asigurarea alimentării cu apă pentru răcirea reactoarelor nucleare ale Centralei de la Cernavodă nu au avut rezultatele scontate. În cadrul emisiunii „În fața ta”, acesta a explicat că „problema este legată de a devia o parte din apa Dunării către brațul Bala, respectiv pentru a ajunge la gurile de absorbție de la Centrala de la Cernavodă, lucrări care, încă o dată, au un caracter hidrotehnic”. Textul integral AICI

Noul guvern condus de premierul Luca Niculescu are în program redeschiderea unuia dintre cele mai incomode dosare ale statului: comasarea localităţilor mici şi reducerea aparatului administrativ. În spatele promisiunii unor servicii publice mai bune şi al economiilor bugetare se află însă o confruntare care atinge direct funcţiile de primar, influenţa partidelor în teritoriu şi accesul cetăţenilor la administraţie. Potrivit declaraţiilor făcute de liderii politici în ultimele două zile este vorba despre 429 de unităţi administrativ-teritoriale cu cel mult 1.500 de locuitori, dar şi despre o problemă financiară mult mai întinsă. Datele Curţii de Conturi arată că, în 2023, 69% dintre comune nu îşi acopereau cheltuielile de personal din veniturile proprii analizate. Între urgenţa reducerii cheltuielilor şi rezistenţa politică, reforma începe cu o întrebare la care autorităţile încă nu au dat un răspuns concret: ce primării vor fi comasate şi după ce criterii? Textul integral AICI

Agricultura româ­neas­că are nevoie atât de producători mari, ca­pabili să concureze la nivel european, cât şi de o bază solidă de ferme mici şi mijlocii, care să poată creşte şi să devină competitive. În loc să vândă doar materii prime, fermierii ar putea obţine venituri mai mari dacă ar trece şi la partea de producţie, depozitare, procesare şi până la comercializarea alimentelor. Aceasta a fost una dintre ideile principale discutate la ZF Agrobusi­ness & Food Summit 2026, unde re­prezentanţi ai fermierilor, procesato­rilor şi investitorilor au vorbit despre nevoia de a integra mai bine agricul­tura cu industria alimentară. Textul integral AICI

Premierul Luca Niculescu afirmă că guvernul are ca priorități disciplina financiară și utilizarea înțeleaptă și eficientă a banului public, dar și relansarea economiei și atragerea de investiții. El a făcut această precizare în urma unui întâlnire avute ieri cu Mugur Isărescu, guvernatorul BNR pledând pentru un dialog constant cu Banca Centrală pentru susținerea unei creșteri economice sustenabile și stabilității macroeconomice. Luca Niculescu s-a întâlnit și cu reprezentanții mediului de afaceri, care au solicitat reducerea poverii fiscale pentru antreprenori, fără creșteri de taxe și impozite. Premierul a transmis că guvernul are ca obiectiv principal să aducă bani în țară la buget și în economie, nu să crească poverile pe cei care le duc. Textul integral AICI

Premierul Luca Niculescu va efectua, marţi, prima vizită oficială în străinătate, la Chişinău, unde se va întâlni cu omologul său, premierul Vasile Tofan, cu preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, şi cu preşedintele Parlamentului, Igor Grosu. Şeful Executivului va avea discuţii cu reprezentanţi ai companiilor româneşti, cu personalul Ambasadei României în Republica Moldova şi va avea o întrevedere cu IPS Antonie, Arhiepiscopul Chişinăului, Mitropolitul Basarabiei şi Exarhul Plaiurilor. Textul integral AICI

Kelemen Hunor a calificat drept o „decizie sinucigașă” orice majorare a impozitelor și taxelor în anul 2027, adăugând că UDMR nu va susține o astfel de măsură. Aflat în platoul Digi24, președintele UDMR a mai declarat că administrația nu este gata pentru impozitarea proprietăților la valoarea de piață. „Trebuie să spună cei care guvernează. Eu cred că orice majorare pentru 2027 a impozitelor și a taxelor este o decizie sinucigașă. Societatea, economia și cetățenii nu mai suportă, nu au de unde. Deci eu cred că orice majorare ar fi o greșeală de neiertat pentru cei care guvernează. Noi nu vom susține, nu am susține creșterea taxelor, impozitelor în 2027 în niciun fel”, a afirmat Kelemen Hunor, întrebat dacă românii ar trebui să se așteptat la o majorare a impozitelor anul viitor. Textul integral AICI

În stradă, nemulţumirea are chipuri pe care statisticile electorale le surprind greu. Tineri studenţi care nu îşi mai permit să achite chiria, profesori care lucrează în unităţi de învăţământ subfinanţate, pensionari care văd cum venitul personal se topeşte în majorările zilnice de preţuri din magazine şi farmacii. Aceste situaţii nu produc automat o mişcare comună, dar explică de ce revendicări diferite ajung să exprime aceeaşi neîncredere la nivel european: guvernele naţionale vorbesc despre rezultate pe care o parte importantă a populaţiei nu le simte în propriul nivel de trai. Franţa oferă imaginea cea mai amplă a acestei tensiuni. La manifestaţiile din 24 octombrie au participat aproximativ 410.000 de persoane, potrivit Ministerului de Interne, în timp ce CGT (Confederaţia Generală a Muncii - cea mai puternică grupare sindicală din Franţa) a estimat numărul protestatarilor la circa 800.000 persoane. Textul integral AICI

Guvernul va majora pensiile, dar nu ştie cum şi cu cât. Guvernul va reduce deficitul de la 6,2% din PIB, în acest an, la 5,2% din PIB, anul viitor, ceeea ce înseamnă că trebuie să cheltuiască mai puţin cu 21 mld. lei (4 mld. euro), faţă de acest an. În aceeaşi vreme, elimină împozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) care a adus anul trecut la buget 2,7 mld. lei. În plus, va fi lipsit de cele opt miliarde de euro pe care România le-a primit sau urmează să le primească în acest an din PNRR (dacă cererea 5 şi cererea finală vor fi acceptate la plată). Aşadar, dintr-un foc, dacă respectă ţinta de deficit, guvernul va fi lipsit de 12 mld. euro (3% din PIB).  Textul integral AICI

Guvernul Niculescu intenţionează să facă săptămâna aceasta prima rectificare bugetară din acest an, dedicată în special domeniului sănătăţii. Ministerul de resort va primi bani pentru unităţile medicale din subordine, dar vor fi alocate fonduri şi către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate pentru plata serviciilor medicale şi compensarea medicamentelor. Fonduri suplimentare vor fi redirecţionate şi către Serviciul de Ambulanţă. Un alt domeniu care va fi acoperit de rectificarea bugetară de urgenţă este cel al internelor şi, mai exact, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă. Următoarea rectificare va avea loc la finalul lunii noiembrie. Tot în această săptămână, executivul va revizui măsurile împotriva violenţei în şcoli. Textul integral AICI

Premierul Luca Niculescu se întâlneşte, luni, cu guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la sediul BNR şi va avea o întrevedere cu reprezentanţii mediului de afaceri, la Palatul Victoria. Premierul afirma imediat după votul de învestitură din Parlament că adoptarea bugetului pe 2027 reprezintă o prioritate. Prim-ministrul Luca Niculescu le-a cerut vineri ministerelor implicate accelerarea eforturilor pentru efectuarea ultimelor plăţi aferente PNRR, accentul fiind pus asupra evaluării cererilor de plată numărul 5 şi 6, stabilirii măsurilor pentru accelerarea evaluării acestora, precum şi remedierii problemelor tehnice şi legislative identificate în relaţia cu Comisia Europeană. Textul integral AICI

Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, a declarat la Digi24 că nu există în 2027 vreun plan să se aplice la impozitarea pe proprietate valoarea de piaţă, arătând că aude în spaţiu public că există acest pericol dar nu există şi a spus-o public. Ministrul Finanţelor a declarat despre majorarea impozitului pe valoarea reală a clădirilor, despre care PSD a anunţat că nu îl susţine, că „această decizie în privinţa taxării la valoarea de piaţă a fost adoptată printr-o Ordonanţă în 2022”. Textul integral AICI

De două ori, Curtea de Apel Bucureşti (CAB) a avut nevoie de un al treilea judecător pentru a decide dacă locul lui Călin Georgescu, pe durata anchetei, este în arest preventiv. De două ori, soluţiile aceluiaşi magistrat de la Tribunalul Bucureşti, Vlad Andriescu, au fost desfiinţate în urma contestaţiilor procurorilor DIICOT. Prima dată, controlul judiciar a fost înlocuit cu arestarea preventivă. A doua oară, încercarea de înlocuire a detenţiei cu arestul la domiciliu a fost respinsă definitiv. Succesiunea acestor hotărâri ridică întrebări legitime despre evaluarea riscurilor din dosar şi despre calitatea motivărilor judiciare. Dar faptul că inclusiv judecătorii CAB s-au împărţit asupra soluţiei obligă la o analiză mai atentă decât simpla numărare a hotărârilor desfiinţate. Textul integral AICI