Bombardamentele asupra Venezuelei, răpirea liderului țării și a soției lui și momentul în care Donald Trump a anunțat că Statele Unite vor conduce o țară străină și vor vinde petrolul acesteia au dat o lovitură puternică ordinii internaționale. Dar încă și mai îngrijorător este că reticența președintelui american de a se implica în războaie străine pare că a dispărut: stăpânirea unor noi teritorii și preluarea cu forța a resurselor naturale ale altor țări au devenit obiective mai atractive pentru Trump decât încercarea de a obține Premiul Nobel pentru Pace. Nimeni nu ar fi zis că 2026 va fi un an în care pacea va triumfa, însă puțini ar fi pariat pe un început de an atât de exploziv. Evenimentele desfășurate în primele ore ale zilei de 3 ianuarie au fost precedate de atacuri asupra unor bărci de mici dimensiuni în apele din jurul Americii Centrale, uciderea celor aflați la bord în baza unor acuzații nedovedite de trafic de droguri și, mai apoi, confiscarea unor petroliere folosite de

Uniunea Europeană (UE) a cerut duminică respectarea voinței poporului venezuelean, la o zi după ce Statele Unite l-au răsturnat pe președintele Nicolás Maduro, considerând-o 'singura modalitate de rezolvare a crizei', potrivit unui comunicat. Vorbind în numele a 26 de țări (toate statele membre, cu excepția Ungariei), șefa diplomației UE, Kaja Kallas, 'a îndemnat toți actorii să dea dovadă de calm și reținere pentru a evita escaladarea și a asigura o soluție pașnică a crizei'. Textul integral AICI

Legalitatea capturării preşedintelui venezuelean Nicolas Maduro de către SUA va fi în centrul atenţiei la Organizaţia Naţiunilor Unite, luni, dar este puţin probabil ca Washingtonul să se confrunte cu critici puternice din partea aliaţilor săi cu privire la operaţiunea militară din statul latino-american, relatează Reuters. Cei 15 membri ai Consiliului de Securitate al ONU se vor reuni luni, după ce forţele speciale americane l-au capturat pe Maduro într-o operaţiune desfăşurată sâmbătă, care a provocat întreruperi de curent în unele zone din Caracas şi a lovit instalaţii militare. Autorităţile venezuelene au declarat, de asemenea, că operaţiunea a fost mortală. Maduro se află acum în detenţie la New York, aşteptând să compară luni în faţa instanţei pentru acuzaţii legate de droguri. Textul integral AICI

Dacă businessul şi economia, dacă România în ansamblu au rezistat în anul 2025 cu multe semne de întrebare la nivel politic, guvernamental, social, cu creşteri de taxe şi impozite, cu o dublare a inflaţiei şi o scădere a puterii de cumpărare având în vedere că creşterea salarială medie a fost sub creşterea preţurilor, dacă am rezistat presiunii pieţelor financiare şi agenţiilor de rating, nu vom rezista în 2026, când multe din aceste lucruri nu mai sunt la ordinea zilei? Pornim în 2026 cu mult mai puţine semne de întrebare şi cu o speranţă că economia va reîncepe să crească, că businessul va reîncepe să crească după un an şi jumătate de îngheţare a investiţiilor, pornim cu speranţa că investiţiile străine vor mai găsi motive să se localizeze din nou în România. Textul integral AICI

Trump a simplificat democraţia şi, fără vreo aprobare a Congresului, fără vreo deliberare ONU, a ordonat armatei SUA să invadeze Venezuela şi să-i aresteze cuplul prezidenţial, ceea ce, în mod eficient, militarii americani au şi făcut, în dimineaţa zilei de 3 ianuarie. Întrebat de ce nu a luat aprobarea Congresului (cum îl obligă Constituţia SUA), Trump a răspuns că nu a vrut să se complice. Textul integral AICI

Directorul ANM, Elena Mateescu, a declarat, în direct la Digi24, că România va avea parte de o noapte de Revelion geroasă, cu temperaturi minime de până la -14°C în zonele depresionare și valori de -7°C până la -9°C în Capitală. Potrivit ANM, rămân în vigoare și avertizări de vânt puternic, cu rafale de până la 90-100 km/h la altitudini de peste 1.700 de metri, iar primele zile din 2026 vor fi marcate de o alternanță de temperaturi, cu o încălzire temporară urmată de o posibilă răcire începând cu 4 ianuarie. 0 seconds of 6 minutes, 19 secondsVolume 54%   Textul integral AICI

România așteaptă evaluările agențiilor de rating din ianuarie 2026, într-un context de deficite mari și presiuni asupra finanțelor publice. Specialiștii din bănci și CFA România cred însă că țara nu va ajunge în categoria „junk” și va rămâne o destinație considerată sigură pentru investitori, iar chiar și într-un scenariu negativ, efectele ar fi mai reduse decât în trecut, datorită modului în care statul se împrumută în prezent. ”Datele pe datoria publică nu sunt foarte îngrijorătoare, chiar dacă nivelul acesteia se apropie de 60% din PIB. În ultimii ani, Ministerul Finanțelor a încercat să diversifice surse de finanțare și mai ales maturitățile. În ultimii ani, emisiunile de titluri de stat atât pentru companii, cât și pentru populație s-au diversificat și au trecut în mare parte în obligațiuni pe termen lung, ceea ce este foarte bine din punct de vedere al statului”, spune Alexandra Smedoiu, vicepreședinte CFA România, asociația profesioniștilor în investiții și piețe financiare din

Bursa de Valori București (BVB) a transmis, miercuri, un avertisment cu privire la apariția unor site-uri înșelătoare care copiază identitatea vizuală a BVB pentru a colecta în mod ilegal date cu caracter personal și informații bancare sensibile. Persoane necunoscute au creat pagini de internet care copiază aspectul grafic al paginii oficiale a Bursei (www.bvb.ro), se arată într-un comunicat transmis miercuri. Sub pretextul fals că utilizatorii sunt eligibili pentru retragerea unor dividende în valoare de peste 23.000 de lei, atacatorii solicită completarea unui formular cu date critice, printre care Codul Numeric Personal (CNP), contul IBAN, numărul de telefon, adresa de e-mail. Textul integral AICI

Ministerul Finanțelor a anunțat că, începând cu 1 ianuarie 2026, nivelul accizelor va fi majorat la 3,06 lei pentru fiecare 1.000 de litri de benzină, față de 2,78 lei în prezent, respectiv la 2,80 lei pentru 1.000 de litri de motorină, de la 2,54 lei. Astfel, de la 1 ianuarie 2026, benzina ar urma să fie mai scumpă cu 34 de bani pe litru, iar motorina cu 30 de bani pe litru. Textul integral AICI

România traversează o perioadă complicată din punct de vedere economic, marcată de măsuri importante de austeritate, ale căror efecte pozitive încep să se vadă în cifrele publicate de statistica oficială. Într-un interviu acordat pentru „Adevărul”, președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, subliniază că executivul a reușit să stabilizeze „corabia”, iar premisele sunt ca România să încheie anul 2025 cu un deficit în ținta prognozată de 8,4%. În ceea ce privește anul 2026, academicianul este de părere că România nu mai are nevoie de alte majorări de taxe și impozite față de cele deja stabilite pentru a-și respecta angajamentele de reducere a deficitului bugetar. Textul integral AICI

Angajații cu salariul minim pe economie vor beneficia în 2026 de o serie de facilități fiscale, aprobate de Guvern prin așa numita „Ordonanță trenuleț”. Facilitățile vor fi acordate pe întreg anul, dar numai dacă salariatul îndeplinește anumite condiții. Guvernul României a adoptat Ordonanța de Urgență nr. 89/2025, care modifică Codul fiscal, oferind scutiri parțiale de impozit și contribuții sociale pentru salarii în 2026. Angajații cu salariul minim brut vor beneficia de sume scutite de 300 lei/lună în prima jumătate a anului și 200 lei/lună în a doua jumătate. Textul integral AICI

După ani de prețuri plafonate prin lege, atât în electricitate cât și în gaze, piața revine în 2026 la mecanismul de cerere și ofertă. La curent s-a eliminat plafonul acum cinci luni, la gaze se va elimina în 31 martie 2026. Furnizorii nu vor mai primi diferența de bani de la stat, iar facturile vor reflecta prețul real de achiziție de pe bursă (OPCOM, BRM) plus marja de profit a furnizorului. Fără plafon, consumatorul este expus direct la fluctuațiile pieței internaționale. Dacă iarna este grea sau apar conflicte geopolitice, prețul poate crește de pe o zi pe alta fără nicio barieră legală care să îl oprească. La electricitate am văzut deja acest lucru, din vară până în prezent, factura la curent crescând, la unii furnizori și cu peste 100%. Textul integral AICI

Radu Miruţă, ministrul Apărării Naţionale, afirmă, referindu-se la pensiile militarilor, că ”nu e nimeni mai special decât altul”, amintind că există deja o lege care creşte, progresiv, vârsta de pensionare în sistem. El anunţă că şi-a propus să elimine nedreptăţile din interiorul sistemului, unde doi oameni care au avut funcţii şi activitate similare primesc pensii semnificativ diferite doar pentru că s-au pensionat în ani diferiţi. Textul integral AICI

Patru judecători ai Curții Constituționale nu pot fi revocați de Parlament pentru că au refuzat să participe la ședințele de duminică și luni pe tema contestației depuse la legea pensiilor magistraților, a avertizat politologul Cristian Pîrvulescu. El a atras atenția că o tentativă politică de intervenție în activitatea Curții ar genera o criză instituțională și ar încălca principiile statului de drept, iar soluția, în opinia sa, ar trebui căutată în interiorul instituției. Textul integral AICI

Prim-ministrul Olandei Dick Schoof se află marți în România, ocazie cu care va vizita, împreună cu premierul Ilie Bolojan, trupele româneşti şi olandeze aflate la Câmpia Turzii, a anunțat biroul de presă al Guvernului. Potrivit Guvernului, Ilie Bolojan va vizita marţi, începând cu ora 11:30, împreună cu omologul olandez trupele aflate la Baza Aeriană 71 „General Emanoil Ionescu” de la Câmpia Turzii. Textul integral AICI

Zea et Sia este un brand românesc de bijuterii din aur și diamante naturale, fondat în 2018 de Oana Bîrsescu, avocat de profesie. Brandul produce exclusiv în România, în colaborare cu artizani locali, și mizează pe design propriu, lucrat manual, control strict al calității și personalizare cu valoare emoțională. Portofoliul include peste 300 de modele și mai mult de 1.000 de variante, grupate în colecții precum Baby Love, Match Wear, La Belle Perle, Eternity și Azeea, iar colecția de perle este în prezent cea mai căutată. Textul integral AICI

Expirarea schemei de plafonare a prețului la gazele naturale la sfârșitul lunii martie, anul viitor, ar putea duce la creșterea facturilor, dacă autoritățile nu iau măsuri, au atras atenția specialiștii. Președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță, crede că, dacă se întârzie foarte mult cu luarea unei decizii legate de ce se va întâmpla după momentul expirării plafonărilor de prețuri, cel mai probabil se va ajunge în situația în care, în lipsa intrării de gaze pe piață pentru a fi vândute la prețuri rezonabile, furnizorii vor cumpăra indiferent de preț. Textul integral AICI

Vânzarea petardelor se pedepsește cu închisoare, de anul acesta, iar folosirea acestora cu amenzi mari. Cu puțin timp înainte de începerea „sezonului petardelor”, efectele noii legi adoptate anul acesta se văd, este concluzia unei dezbateri online aprinse. Deși petardele periculoase erau interzise în România încă din 2023, o nouă lege mult mai aspră a fost adoptată anul acesta. Legea care interzice vânzarea de petarde publicului larg a fost promulgată în vară, la patru ani după ce organizația non-guvernamentală „Declic” a început campania „Fără petarde, fără tragedii”. S-au strâns peste 154.000 de semnături și în 2022 ONG-ul și deputatul clujean USR Radu Molnar au depus un proiect de lege pentru interzicerea petardelor care a fost blocat de mai multe ori. Varianta legii votată de Parlament în acest an aparține lui Mihai Weber, deputat PSD. Textul integral AICI

Banca Națională a României a atribuit Institutului Român pentru Evaluare și Strategie (IRES) un contract de 4,49 milioane de lei pentru realizarea unei cercetări statistice asupra avuției, veniturilor și consumului gospodăriilor, măsură menită să asigure conformitatea cu cerințele UE privind raportarea datelor statistice. Studiul va fi realizat pe un eșantion de 12.000 de gospodării, se va desfășura în trei etape – pregătire, colectare și post-colectare – și va include interviuri de până la 90 de minute pentru gospodăriile din clasele mijlocie și de lux. Textul integral AICI

Judecătorii CCR se reunesc din nou luni pentru a decide dacă legea privind pensiile magistraților este constituțională sau nu. Ședința de azi vine după două amânări, printre care una în ziua precedentă când patru judecători au părăsit sala de ședință, iar decizia nu a mai putut fi luată din lipsă de cvorum. De la ora 10:00 judecătorii Curții Constituționale se reunesc iar pentru a dezbate asupra legii propuse de Guvernul Bolojan – cea care crește vârsta de pensionare a procurorilor și judecătorilor și schimbă modul de calcul al pensiei. Ședința de azi vine după două amânări – una pe 10 decembrie, cealaltă pe 28 decembrie. Textul integral AICI