Un cutremur puternic a fost semnalat în România în noaptea de marţi spre miercuri, 18 noiembrie 2026. Seismul s-a produs la ora 02:49 în Judetul Vrancea, la 8 km nord vest de comuna Nereju de 5,3 grade pe scara Richter. Potrivit notificării, seismul a avut o arie potenţială de impact extinsă, platforma indicând mai multe ţări care ar putea fi afectate de mişcarea tectonică. Printre acestea se numără România, Republica Moldova, Bulgaria, Ucraina, Serbia, Ungaria, Grecia, Turcia, Croaţia, Slovacia şi Polonia. Textul integral AICI
Vicepremierul Marian Neacşu anunţă că Guvernul îşi propune să îşi asume răspunderea, până la 15 martie, pe proiecte precum restructurarea companiilor de stat şi reorganizarea administrativă. El admite că restructurarea companiilor de stat este un proiect mai simplu decât reorganizarea administrativă, explicând că e posibil ca cele două proiecte să nu avanseze în acelaşi ritm. Marian Neacşu este de părere că "România are o nevoie disperată" de reforma administrativă şi de cea a companiilor de stat. El a anunţat că în primăvară este posibil ca Guvernul să îşi asume răspunderea privind cele două reforme. Textul integral AICI
Parlamentul European de la Bruxelles va găzdui, marţi, un eveniment dedicat integrării europene şi împlinirii a 20 de ani de la aderarea Bulgariei şi României la UE. Fostul preşedinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, este aşteptat să participe la ceremonia organizată pentru a marca 20 de ani de la aderarea celor două ţări la UE, la 1 ianuarie 2007, care se va desfăşura sub motto-ul „O călătorie comună, un viitor comun”. Cu această ocazie, preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, va susţine un discurs oficial. Vor fi prezenţi Simeon de Saxa-Coburg Gotha, premierul care a semnat Tratatul de aderare a Bulgariei, precum şi Meglena Kuneva, primul comisar european bulgar şi negociatorul-şef al Bulgariei pentru aderarea la UE. De asemenea, vor participa eurodeputaţi bulgari şi români, precum şi premierul României în perioada aderării, Călin Popescu-Tăriceanu, şi ministrul afacerilor externe al României la acea vreme, Mircea Geoană. Textul integral AICI
Specialiști din diverse domenii participă, miercuri, la Forumul Economic Român 2026, un eveniment care propune o evaluare a României dincolo de calificările sale formale. 'România are un CV internațional respectabil. Este membră a NATO și a Uniunii Europene, iar parcursul către OCDE îi completează portofoliul de calificări instituționale. Dar lumea în care își depune candidatura la prosperitate nu mai seamănă cu aceea în care și-a început studiile integrării. Securitatea se scumpește, competitivitatea se înăsprește, regulile comerțului se negociază sub presiunea puterii, iar capitalul devine tot mai atent la diferența dintre promisiuni și performanțe. A absolvi o etapă istorică nu înseamnă a fi pregătit pentru toate examenele următoare. Garanțiile de securitate nu înlocuiesc capacitatea economică, accesul la piața europeană nu garantează competitivitatea, iar adoptarea standardelor instituționale nu produce automat instituții performante. Între diploma obținută și competența
L-am întrebat pe Dumitru Chisăliţă, ministrul Energiei, care sunt marile urgenţe ale ministerului Energiei, pe care îl coordonează de mai puţin de o lună. Actualul ministru, un specialist al domeniului gazelor naturale, cu o experienţă bogată în administrarea companiilor de stat, dar şi ca expert la care au apelat mai mulţi ministri ai acestui domeniu, ne-a spus care crede că sunt direcţiile strategice ale ministerului pe care îl conduce. Dumitru Chisăliţă crede că priorităţile Ministerului Energiei sunt un sistem care asigură continuitatea alimentării cu energie, o piaţă în care concurenţa să se vadă în ofertele primite de consumatorii finali şi un stat care să îşi respecte angajamentele către companiile private şi consumatori. Pentru asta, avem nevoie de câteva principii pe care să le aplicăm consecvent, inclusiv atunci când deciziile sunt dificil de luat. Textul integral AICI
Problemele din domeniul energetic cu care a ajuns să se confrunte din nou România, deşi nu mai avem industrii energofage ca înainte de Revoluţie, au luat prin surprindere şi au dezamăgit, totodată, şi BNR, inclusiv prin prisma impactului asupra inflaţiei, având în vedere că preţul mare la energie “se duce în toate părţile”, cu efecte în lanţ. Şi, în plus, şi pe plan extern există o tensionare a pieţei energiei şi a carburanţilor. Mugur Isărescu a mărturisit ieri că nu se aştepta ca, după atâţia ani, România să aibă din nou „probleme serioase”, cu energia. Textul integral AICI
Premierul Luca Niculescu a transmis, luni, primarilor de municipii că îşi doreşte să existe responsabilitate în folosirea resurselor primite şi a adăugat că alocările vor fi corelate cu execuţia efectivă şi cu nevoile reale ale comunităţilor, iar rezultatele vor fi raportate public. Niculescu a menţionat că va continua descentralizarea implementării fondurilor europene prin consolidarea rolului regiunilor. Luca Niculescu a fost prezent, luni, la Adunarea Generală a Asociaţiei Municipiilor din România. Textul integral AICI
Proiectul de reorganizare administrativ-teritorială a României va fi lansat în consultare publică în această săptămână, pentru o perioadă de 10 zile, după care va fi transmis Guvernului. Ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica, a precizat că procesul se va face în două etape, prima fiind de comasare voluntară, pentru care ar trebuie organizate referendumuri locale şi în urma căreia respectivele adminsitraţii ar putea beneficia de investiţii şi facilităţi fiscale. A doua etapă a reorganizării administrativ-teritoriale va avea loc după 1 martie 2027, când Guvernul îşi va asuma răspunderea în Parlament pe un astfel de proiect de lege. Textul integral AICI
Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliţă, a declarat luni seară, la Digi24, că există mai multe planuri care ar evita oprirea centralei nucleare de la Cernavodă în condiții de secetă, cum s-a întâmplat în această vară din cauza scăderii debitului Dunării. „Am văzut zece posibile lucrări care pot să fie făcute, de aşa natură încât, dacă seceta în anul 2027 va fi una similară cu cea din 2026, centrala să nu fie afectată. Vă dau două exemple din cele zece pe care le-am văzut. O problemă ţine de a realiza un baraj intermediar în apropierea gurilor de aspiraţie, în care, cu ajutorul unor pompe mari, să se plaseze apa în zona de aspiraţie, de aşa natură încât să nu se mai ajungă la un nivel al apei sub posibilitatea de a funcţiona aceste pompe. Un alt element - pe care chiar de curând am fost împreună cu directorul Centralei de la Cernavodă şi l-am văzut - este vorba de a dezvolta o serie de turnuri de răcire cu convecţie forţată, care practic să nu necesite apă deloc. Este un sistem care a
Banca Naţională a României (BNR) se aşteaptă ca rata anuală a inflaţiei să urce la 7,4% în decembrie, cu 1,3 puncte procentuale peste prognoza din august, şi să intre în intervalul ţintei abia în trimestrul I 2028, cu un trimestru mai târziu decât prevedea în august. Pentru decembrie 2027, BNR prognozează 3,7%. BNR pune revizuirea pe seama scumpirii energiei şi a deprecierii leului. BNR a lăsat dobânda de politică monetară la 6,50% pe an, sub inflaţie. Guvernatorul Mugur Isărescu a spus că preţurile de sărbători vor avea creşteri normale, ca în anii trecuţi. Guvernatorul a prezentat luni, 16 noiembrie, Raportul asupra inflaţiei, ediţia noiembrie 2026. Ţinta BNR este o inflaţie de 2,5%, cu un interval de variaţie de plus sau minus un punct procentual. Textul integral AICI
România a câștigat definitiv procesul internațional privind Roșia Montană, astfel nu va plăti despăgubirile cerute de compania canadiană Gabriel Resources, în valoare de 6,5 miliarde de dolari. Amintim că proiectul minier, care prevedea exploatarea aurului și argintului în cariere deschise cu utilizarea cianurilor, a provocat proteste de amploare, iar parlamentul a respins în 2014 legea specială pentru exploatarea de la Roșia Montană. Din 2021, peisajul minier Roșia Montană, care cuprinde și galerii de exploatare a aurului din perioada romană, a fost inclus în patrimoniul mondial UNESCO. Textul integral AICI
Numărul firmelor care și-au suspendat activitatea în primele nouă luni din acest an a fost de 12.957, în scădere cu 12,68% comparativ cu perioada similară din anul anterior, conform datelor publicate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC). Cele mai multe companii care și-au suspendat activitatea au fost din București, respectiv 1.606 (număr în scădere cu 11,61% față de perioada ianuarie-septembrie 2025), urmat de județele Cluj, cu 883 de firme suspendate (-14,85%), Iași, cu 649 (-8,2%), Bihor, cu 633 (-1,09%), Brașov cu 559 (-8,81%), Timiș, cu 534 (-4,98%), Maramureș, cu 491 (+22,75%), Sibiu, cu 488 (-6,15%) și Neamț, cu 481 (-19,7%). Textul integral AICI
Fostul preşedinte Traian Băsescu nu crede în existenţa raportului despre anularea alegerilor, pentru că, afirmă el, dacă Serviciile aveau informaţia, o puneau de mult pe masa preşedintelui. ”Eu sunt convins că nu o au şi nu îşi poate asuma nimeni o minciună”, a afirmat Traian Băsescu. "Dacă e o problemă care nu mai suportă să stea nelămurită e problema raportului cu alegerile anulate", a declarat fostul preşedinte Traian Băsescu, potrivit www.romaniatv.net. Fostul şef de stat apreciază că preşedintele Nicuşor Dan nici nu ar avea atribuţii să realizeze un astfel de raport, deşi îl promite din campania electorală. Textul integral AICI
Reactorul 1 al Centralei Nucleare de la Cernavodă a fost repornit în cursul nopții și a revenit în Sistemul Energetic Național. Astfel, România beneficiază din nou de producția ambelor reactoare ale singurei centrale nucleare din țară, care asigură împreună aproape 1.000 de megawați. Revenirea în funcțiune contribuie la echilibrarea producției și consumului de energie și reduce necesarul de importuri. În total, energia nucleară asigură în acest moment aproximativ 1.000 de megawați din producția României. Potrivit estimărilor, Reactorul 1 ar urma să ajungă la capacitate maximă cel târziu duminică, atunci când va produce aproximativ 700 de megawați. În acel moment, cele două reactoare vor putea asigura în jur de 20% din necesarul de consum al țării. Textul integral AICI
Drumul Ucrainei către aderarea la Uniunea Europeană se îngustează pe măsură ce războiul cu Rusia se prelungeşte, pe fondul scăderii sprijinului popular, al nemulţumirilor fermierilor şi al ascensiunii partidelor populiste din statele membre, transmite agenţia Reuters. Deşi aderarea rapidă la Uniunea Europeană reprezintă un obiectiv esenţial pentru Kiev în încercarea de a ieşi definitiv de pe orbita Moscovei, în cadrul blocului comunitar de 450 de milioane de locuitori există un scepticism tot mai pronunţat privind şansele realizării acestui obiectiv, notează agenţia de presă. În discuţiile purtate cu jurnaliştii, peste o duzină de diplomaţi şi oficiali din statele membre s-au arătat în privat mult mai prudenţi decât liderii europeni care speră să primească Ucraina în următorii ani, invocând obstacole majore pe care atât Kievul, cât şi Uniunea Europeană trebuie să le depăşească, arată Reuters. Textul integral AICI
Cel mai mare grup bancar din Italia, Intesa Sanpaolo, are planuri în desfășurare pentru a vinde asigurări de viață și generale în România prin propriile sale companii de asigurări: Intesa Sanpaolo Assicurazioni și Intesa Sanpaolo Protezione, folosindu-se de rețeaua bancară a Intesa Bank România, au declarat pentru Profit.ro surse apropiate acestui proces. În prezent, banca din România vinde asigurări de viață și de locuințe în baza unui parteneriat cu Groupama, liderul pieței locale de asigurări. Textul integral AICI
Economistul Adrian Mitroi a explicat pentru Ziare.com paradoxul creșterilor de prețuri la servicii, unde firmele dintr-o piață dominată de puține firme, care pot impune prețuri, au continuat scumpirile justificate inițial de temeri privind costurile energetice, chiar după ce aceste temeri nu s-au materializat, bazându-se pe comportamentul de cumpărare al românilor.Potrivit acestuia, era suficient de clar cu mai mult timp înainte că prognozele fostului executiv, condus de Ilie Bolojan, care promiteau scăderea inflației la finalul acestui an, nu pot fi materializate. Textul integral AICI
Un model economic structural realizat de BCR Research arată că evoluția economiei României este determinată în principal de factori interni, în timp ce inflația este influențată în proporție de aproximativ 50% de șocuri externe. Creșterea primei de risc a României a redus cu 2,6 puncte procentuale creșterea economică anuală în trimestrul al doilea din 2026, potrivit estimărilor analiștilor. Modelul indică o revenire graduală a economiei, cu un avans de aproximativ 2% în 2027-2028 și o inflație care ar urma să ajungă la 3% în 2028. Textul integral AICI
Mașinile Non-Euro nu vor mai putea circula în zona centrală a Bucureștiului începând cu 1 noiembrie 2027, potrivit planului propus de Primăria Capitalei pentru reducerea poluării. Măsurile vor fi introduse etapizat, vor viza treptat și automobilele Euro 1-5 și vor culmina cu eliminarea mașinilor vechi și poluante din întregul București. Municipalitatea propune, în paralel, un program de finanțare pentru înlocuirea sistemelor de încălzire pe lemne și cărbune, considerate o altă sursă importantă de poluare. Textul integral AICI
Marea Neagră a devenit, în 2026, cea mai periculoasă zonă maritimă din lume, depășind Strâmtoarea Ormuz în ceea ce privește numărul atacurilor asupra navelor comerciale și victimele înregistrate. O serie de atacuri în Marea Neagră a provocat mai multe victime decât atacurile asupra navelor de marfă înregistrate până acum în războiul dintre Iran și SUA, perturbând rutele comerciale și intensificând presiunea asupra NATO. Forțele ruse au vizat nave comerciale care transportau exporturi de produse alimentare din Ucraina către Marea Neagră. La rândul său, Ucraina a atacat cu drone navele rusești aflate pe cealaltă parte a mării. România și Bulgaria sunt expuse în prima linie a acestui risc, scrie The Wall Street Journal. Textul integral AICI