Vorbim despre ceea ce a declarat fostul premier, Wen Jiabao, în momentul în care a promovat acest proiect, China – Europa Centrală şi de Est, „ajutându-ne partenerii, ne ajutăm pe noi". Aceasta este filozofia acestui proiect?

Aş spune că include aceste elemente, în mod firesc, în momentul în care un lider chinez a enunţat din perspectiva autorităţilor chineze viziunea sa şi elementele de context ale promovării acestei strategii. Dar, aş spune că, în egală măsură, ea ar trebui să fie completată, şi aş spune că în mod firesc summitul, dialogul dintre China şi Uniunea Europeană de la Beijing a adus în atenţie acest element, acela pe care îl pomeneam în diferite contexte ale întrebărilor dumneavoastră, faptul că această grupare care poate să aibă anumite limite şi circumferinţe geografice nu ar trebui luată ca un element de izolare, de desprindere, ci trebuie în mod accentuat să fie un exerciţiu de indentificare a modului cel mai oportun, eficient şi mutual benefic de integrare în agenda mare, în curs de expansiune, de extindere extrem de substanţială, aşa cum aţi menţionat şi dumneavoastră pe termen lung, a cooperării dintre Uniunea Europeană şi China. Deci, din perspectiva mea de funcţionar european, în acest moment, şi de cunoaştere, bineînţeles, a modului în care relaţia cu China şi România au produs elemente de interes reciproc, chiar de interdependenţă pe anumite dimensiuni economice, aş spune că cea mai substaţială recomandare şi în egală măsură este un element de ecou al intervenţiilor făcute în dialogul de la summit, de către cei doi preşedinţi, Van Rompuy şi Barosso, recomandarea din perspectiva instituţiilor europene este de a confirma într-adevăr poziţia de principiu a Chinei în susţinerea procesului de integrare şi pe acest fond aşteptarea este ca reuniunea de la Bucureşti să producă proiecte, elemente de angajament între China şi partenerii din zona geografică respectivă care nu numai să ţină seama de marile proiecte din zona Uniunii Europene – China ci şi de contextul în care proiectele de natură comună, coridoarele de transport europene, elementele de proiecte energetice, de resurse de cooperare economică şi industrială crează un context din care, aceste state participante la formatul de cooperare cu China, nu trebuie, nu este recomandabil, nu este eficient să se desprindă.

Nu este, aş spune, o reţetă politică, este un element inteligent de luare la cunoştină şi de analiză aprofundată, dacă doriţi, explicit de natură geopolitică, a contextului în care China, ar trebui să înţeleagă şi să plaseze agenda de cooperare. Sigur, nu aş spune că avem, în acest moment, toate elementele de analiză, dimpotrivă, trebuie să recunoaştem cu toţii, suntem într-o zonă destul de incipientă.

Acest proces sub-regional de cooperare, iertare pentru această calificare nu foarte potrivită, are o scurtă istorie, foarte incipientă, schiţată, sumară. În egală măsură, nădejdea mea este că dialogul de la Bucureşti, repet, pe fondul cunoaşterii reciproce dintre majoritatea statelor participante şi China, pe fondul contextului de interdependenţă dintre Uniunea Europeană şi China, să reuşească să identifice acele proiecte care sunt sau pot să fie, într-o manieră mutual benefică, elemente componente ale capitolelor definite acum, la Summitul UE - China, componente ale agendei mari UE – China, deci, să nu reprezinte elemente de rupturi, de fisură, ci, dimpotrivă, elemente de convergenţă, de luare la cunoştinţă a elementelor de natură comună, de interese care converg în contextul integrării europene şi al dezvoltării regionale, tot mai mult asimilate standardelor şi nivelurilor europene.

Repet, suntem cu toţii, presupun, conştienţi de natura incipientă a acestui proces, de potenţialul său. Inclusiv în cadrul dialogului dintre liderii europeni şi cei chinezi a fost recunoscut acel element suplimentar pe care China îl aduce în regiune, către Uniunea Europeană, către partenerii europeni, în interiorul Uniunii Europene sau în afară, potenţialul său inclusiv acela chiar de natură excesivă pe care dezvoltarea rapidă industrială din ultimii ani îl poate plasa în contextul agendelor bilaterale sau în contextul cooperării cu alte continente. Este vorba de suplimentul de capacităţi industriale, indiferent că este vorba de ciment, materiale de construcţii, capacităţi–echipamente, sunt lucruri care caracterizează explozia economică de natură pozitivă care a poziţionat China ca un protagonist mondial, în contextul evoluţiilor global-economice şi, în egală măsură, este bine ca aceste resurse adiţionale, capacităţi suplimentare, să se orienteze către piaţa europeană pentru a consolida, cum spuneam mai devreme, revirimentul economic în sprijinul integrării în domeniul comunicaţiilor, infrastructurii europene de o manieră convergentă. Deci, aş spune că la ora aceasta nu ştiu dacă avem toate elementele de analiză pe fond a evoluţiilor economice indicate de dialogul cu potenţial substanţial dintre China şi cei 16 parteneri, dar avem deja cadrul mare acesta al dezvoltării pe termen lung, identificat, direcţionat de dialogul de la Beijing, dintre liderii europeni şi cei chinezi, un cadrul care ar trebui tot mai mult luat în seamă în dezbaterile care vor avea lor. Aş spune că, în această privinţă, aşa cum aminteaţi, reuniunea de la Chongqing, la nivelul administraţiilor locale, unde primul ministru român, domnul Victor Ponta, a participat împreună cu alţi oficiali guvernamentali români, şi în luările de poziţie ale domniei sale, şi ale celorlalţi oficiali români, am văzut pronunţări care indică această orientare, aceea a nevoilor de a integra, în contextul mare european, aceste eforturi de aprofundare a cooperării economice, comerciale dintre partenerii Centrali şi Sud-Est europeni cu China. Este o înţelegere geo-politică extrem de nuanţată, extrem de bine racordată în contextul european de evoluţie către integrare pe care îl oferă, la ora actuală, relaţia dintre China şi Uniunea Europeană.

Domnule Ambasador, vă mulţumim foarte mult pentru timpul acordat, pentru mesajele şi pentru ideile transmise şi vă dorim succes în continuare.

Vă mulţumesc şi doresc ca şi dumneavoastră să vă înscrieţi în acel efort care reprezintă foarte mult un aspect tradiţional al postului Radio China Internaţional, mai ales al secţiei române, în a semnala într-adevăr acest progres în cunoaşterea reciprocă, această luare la cunoştinţă nu numai a potenţialului prezent ci şi a zestrei care se converteşte în răspuns de prietenie, de relaţie reciprocă între noile generaţii dintre China şi România, cu ajutorul comunicării şi cunoaşterii reciproce realizate de dumneavoastră.

Vă mulţumim.

Dan Tomozei, Radio China Internaţional – Secţia română

Beijing, 22 noiembrie 2013