Anul recent încheiat a adus în agenda bilaterală o serie de evenimente de ordin economic la care Ambasada României, prin echipa de specialişti pe care o coordonaţi, şi-a adus o contribuţie esenţială. Fac referire la proiectele în domeniul energetic, al parteneriatelor semnate în cadrul Secretariatului China – Europa Centrală şi de Est, pentru a da doar două exemple. Cum se vede anul 2012 din perspectiva economică, comparativ cu cel anterior?

2012 a fost un an complicat din punct de vedere economic pentru toată lumea. Nu este nicio supriză că şi relaţiile bilaterale în domeniul economic au fost afectate de evoluţiile din plan global. Cu toate acestea, avem motive să credem că am intrat într-o fază care prevede un aşa zis nivel superior. În 2012, un eveniment important din punct de vedere economic a fost lansarea iniţiativei premierului Wen Jiabao de cooperare dintre China şi Europa Centrală şi de Est, iniţiativă pe care noi am salutat-o şi pe care o considerăm ca fiind una din posibilităţile concrete de acţiune pentru consolidarea relaţiilor dintre România şi China, pentru consolidarea parteneriatului dintre Uniunea Europeană şi China, şi probabil cel mai important lucru, pentru satisfacerea unor interese foarte concrete, atât ale părţii europene, cât şi a părţii chineze. Aceste interese au legătură, în ultimă instanţă, cu asigurarea unui nivel mai ridicat de bunăstare a celor două popoare, pentru că efectele acestei cooperări sunt calculate în aşa fel încât să se răsfrângă în mod pozitiv asupra acestui lucru. Pentru România, din punct de vedere economic, relaţiile, după datele pe care le avem, schimburile au înregistrat o uşoară scădere. După datele pe care le avem noi. În acelaşi timp, însă, este îmbucurător că această scădere s-a înregistrat cu precădere în domeniul importurilor din China, în timp ce exporturile au scăzut mult mai puţin. Cifrele probabil că sunt mai puţin relevante. Credem că pe 12 luni, vom avea cifrele peste câteva zile, vom vedea că avem în jur de trei miliarde, poate către patru. Nu este foarte mult în schimb bilateral, însă deficitul este în scădere ceea ce arată că şi performanţa exportatorilor români şi gradul de absorbţie a produselor noastre sunt mai bune. Un lucru important este că am revenit pe piaţa chineză cu produse pe care le exportam mai de mult sau am introdus produse noi pe care le exportăm. Ca produse din aceste categorii: mierea de albine, vinurile, care constituie o nişă importantă, apa minerală, sucuri naturale, palete pentru turbine, deci şi un produs mai sofisticat, şi produse lactate şi cereale organice. Lista este mai lungă. Fără îndoială că cele mai importante elemente din cooperarea economică din perioada anului trecut sunt date de capitolul investiţiilor pe care le face China în România. Dumneavoastră aţi menţionat domeniul energetic. În acest domeniu au fost înregistrate evoluţii importante. În primul rând am intrat în faza de definitivare a proiectului de investiţii la centrala de la Rovinari, o investiţie de aproape un miliard de dolari. După câte cunoaştem noi, este cea mai mare investiţie de acest fel într-o ţară a Uniunii Europene. Suntem, de asemenea, bucuroşi să vedem că s-a diversificat paleta companiilor chineze care acţionează în domeniul energiilor neconvenţionale, în parcuri eoliene, în parcuri solare. Avem, de dată recentă, un proiecte care se adaugă unei liste destul de mari de alte proiecte de acest gen, pentru energie solară, şi care include realizarea panourilor fotovoltaice, după cum include şi realizarea de elemente ale turbinelor eoliene în ţară. Deci, este vorba şi de o cooperare în domeniul tehnologic, inclusiv prin transfer de tehnologie. Vorbim de cifre care ajung până la o jumătate de miliard de dolari. Lucrurile se mişcă. Anul trecut, mai ales începând din a doua parte a anului, am avut o frecvenţă ridicată a contactelor, cu precădere în domeniul economic.