"Impresiile mele despre China sunt cu mult mai vechi, de pe vremea când studiam filosofie şi când am ajuns şi la Confucius. Nu îmi închipuiam că Beijingul e atât de mare, mai mare ca populaţie decât toată România, iar institutul nostru cultural este într-o zonă care pare cosmică. Înseamnă că şi noi, cei care venim aici să ne prezentăm în faţa dvs., trebuie să avem ceva pregătit pentru zbor. Eu m-am pregătit ca să vin la dvs. cu ce am eu mai bogat, din punct de vedere literar, bineînţeles, pentru că mai am şi altă bogăţie, fiica mea de pildă, care este tot un artist, soţul meu care este tot scriitor şi care împreună cu profesoara Li Zhu au făcut o transpunere a poeziei chineze cântate în limba română şi asta cu vreo 30 şi ceva de ani în urmă. (…) Cu ce am venit eu la dvs.? Nu am putut să aduc toate cărţile pe care le-am publicat, dar am adus coperţi, am adus fotografii cu coperţile lor. Aici sunt coperţile cărţilor de poezie, ale cărţilor mele de poezie traduse în alte limbi, antologii de poezie română şi străină în care sunt şi eu cuprinsă şi premii naţionale şi internaţionale. Pe celălalt panou am prima carte neconvenţională pe care nu am putut să o aduc, pentru că este din ceramică şi este foarte, foarte grea şi foarte fragilă. Toate cărţile mele neconvenţionale de aici, adică pe alte materiale decât pe hârtie, au o anumită tematică specifică şi sunt pe un material tradiţional românesc."