Dr. Bucur Clejan împreună cu soţia sa Gisela Clejan în China

Voluntar, pentru sprijinirea Armatei Republicane Spaniole

În anii 30, în Europa, fascismul era în ascensiune, periclitând întregul continent. În Spania, regimul militar condus de Franco, trădând sistemul republican, a provocat un război civil. Zeci de mii de tineri voluntari din ţările europene şi americane, înscrişi în Brigăzile Internaţionale, au plecat în Spania, solidarizându-se cu lupta Armatei Republicane Spaniole. Între aceştia se afla şi Dr. Bucur Clejan.

Albumul cu documente şi fotografii preţioase, schiţează drumul parcurs de acest luptător internaţionalist din România.

În primăvara anului 1938, Dr. Bucur Clejan şi-a luat rămas bun de la soţie şi patrie, părăsind cu trenul Bucureştiul şi ajungând, la Paris, în calitate de doctor, pentru perfecţionare. Împiedicat de jandarmii francezi, nu a putut pleca direct în Spania. Astfel, împreună cu alţi voluntari, a plecat la graniţa Franţei cu Spania, într-un sat de la poalele munţilor Pirinei. Trecerea graniţei este descrisă în album. ... „Într-o noaptă fără lună, au urmat unul după altul, îndurând foametea, un ghid trimis de Partidul Francez, căţărându-se pe pantele abrupte ale munţilor, trecând prin tufişuri. O mică neatenţie ar putea cădea în prăpastie. Dar ei s-au simţit mulţumiţi când au ajuns, la crăpatul zilei, în Spania, cu hainele zdrenţuite şi cu sânge pe braţe".

După intrarea în Spania, Doctorul dermatolog Bucur Clejan a lucrat în spitalele de pe coasta Mării Mediteranene și din Moya, acordând asistenţă medicală răniţilor.

În spitalul din Vich, Dr. Bucur Clejan s-a întâlnit pentru prima dată cu compatriotul său Dr. David Iancu, închegându-se o prietenie trainică. În timpul războiului, ei au reuşit să înveţe limba spaniolă prin citirea ziarelor locale. Astfel, au aflat vestea privind incidentul de la Podul Marco Polo din apropierea Beijingului şi despre rezistenţa poporului chinez împotriva agresiunii japoneze.

În toamna anului 1938, după ce armata republicană din Spania a fost înfrântă, s-a decis retragerea Brigăzilor Internaţionale. În februarie 1939, cu lacrimi în ochi, voluntarii au părăsit pământul Spaniei, căruia şi-au dăruit tinereţea şi pasiunea. Intrând în Franţa, au fost dezarmaţi şi aruncaţi de jandarmii francezi în lagărele de la Saint Ciprien şi Gurs.

În perioada detenţiei, în ciuda condiţiilor vitregi, au tipărit în clandestinitate ziarul „Libertatea", cu ajutorul unor informaţii preluate ascultând informaţii la un aparat de radio. Ei au scos şi o ediţie specială, exprimându-şi solidaritatea cu poporul chinez în războiul de rezistenţă împotriva agresiunii japoneze.