Antonina Dragne-Ciuceanu ne-a introdus, apoi, în atmosfera sărbătorii. „Institutul Cultural Român de la Beijing împreună cu Ambasada României în Republica Populară Chineză au adus pentru dumneavoastră piesa „Oscar şi Buni Roz" de Eric Emmanuel Schmitt, un one woman show în interpretarea actriţei Diana Fufezan. Traducerea şi muzica sunt realizate de către domnul Vasile Şirli, compozitor de muzică uşoară, de film şi de teatru şi producător muzical, membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România. Diana Fufezan, actriţă a Teatrului Naţional „Radu Stanca" de la Sibiu, cu un bogat repertoriu, este absolventă a Universităţii de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti şi doctor în domeniul teatrului. În următoarele momente ne va introduce în lumea concepută de autor, care poate fi şi a fiecăruia dintre noi. De altfel, „Oscar şi Tanti Roz" e mai mult decât o naraţiune. Piesa transmite un mesaj puternic, neliniştitor, tulburător şi plin de mistere. Oricare dintre noi poate fi un Oscar, cu ceva mai multe zile de trăit."

„Când doctorul Düsseldorf mă examinează dimineaţa nu se mai bucură. Îl dezamăgesc. Mă priveşte fără să spună nimic, ca şi cum aş fi greşit. Şi, totuşi, eu m-am străduit la operaţie. Am fost cât se poate de cuminte. M-am lăsat adormit, am luat toate medicamentele, am suportat durerea fără să mă vaiet. Uneori îmi vine să îl cert. Să-i spun că poate el, doctorul Düsseldorf, cu sprâncenele lui negre, e cel care a ratat operaţia. Dar pare atât de nefericit încât toate insultele îmi rămân în gât. Cu cât doctorul Düsseldorf tace, cu privirea întristată, cu atât mai mult mă simt mai vinovat. Am înţeles că am devenit un bolnav rău. Un bolnav care te împiedică să crezi că medicina e o chestie formidabilă. Şi părerea unui medic e contagioasă. Acum tot etajul, infirmierele, stagiarii, femeile de serviciu, mă privesc la fel. Sunt trişti când eu sunt binedispus şi se forţează să râdă când fac o mică glumă."(Fragment din one woman show-ul „Oscar şi Buni Roz", în interpretarea actriţei Diana Fufezan)

Cu o interpretare de excepţie, actriţa Diana Fufezan a reuşit să împărtăşească emoţiile sale cu publicul chinez, ea întrupând două voci distincte, cea a micului Oscar, bolnav de leucemie, aflat pe moarte, şi cea a unei bătrâne, din acelaşi spital unde este internat băiatul. În culise, am întrebat-o pe actriţă ce a văzut în privirile spectatorilor în timp ce interpreta piesa. „În timp ce jucam, pentru că e un spectacol în care spectatorul are un rol foarte important, pentru că e partener de discuţie, mă uitam în sală şi vedeam persoane care nu erau români şi mă întrebam în acelaşi timp, oare înţeleg ceva. Exista subtitrare, eram prima oară când am făcut spectacolul cu subtitrare. Probabil că au un fel mai reţinut de-a se manifesta. Sau probabil nu au înţeles, nu ştiu dacă au urmărit. Pentru că, la un moment dat, când băiatul e foarte tânăr, e un ritm mai alert de vorbire în limba română şi nu ştiu cât au reuşit să prindă efectiv sau poate că pur şi simplu au fost impresionaţi şi n-au reuşit să-şi exprime emoţiile, pentru că se întâmplă. Publicul este foarte diferit. Chiar şi în România, de la seară la seară, de la spectacol la spectacol. Uneori, preferă să râdă mai mult şi să ascundă emoţia puternică declanşată de boală şi de partea mai puţin frumoasă a vieţii, să spunem aşa. Alteori, e o linişte totală în sală şi pleacă cu ochii înlăcrimaţi şi vin şi îmi mulţumesc pentru cadou şi eu sunt atunci şi mai emoţionată.