Scriitorul român Eugen Uricaru discută cu redactorii şi veteranii secţiei române a Radio China Internaţional.

Discuţii amicale la Uniunea Scriitorilor din China.

Convorbire la Asociaţia Copyright în domeniul scrisului din China.

Li Jiayu, un alt mare traducător, şi-a dedicat aproape toată viaţa promovării relaţiilor româno-chineze, el fiind şi printre fondatorii secţiei de limba română, unde a lucrat peste 30 de ani. „În 1999, în calitate de expert lingvist de limba chineză, am fost trimis la Radio România Internaţional unde am avut cinstea să coordonez, să îndrum preparativele pentru deschiderea unei emisiuni în limba chineză pentru China. În două rânduri am lucrat acolo, două mandate. Primul, un an şi după alţi doi ani am fost iarăşi chemat de colegii de acolo. Încă o dată am lucrat acolo un an, pentru a da un ajutor cât de cât, efectiv, la continuarea, dezvoltarea acestei emisiuni pentru auditorii chinezi. Acesta este primul lucru. Al doilea lucru în viaţa asta, în timpul liber, am încercat după cum mi-am propus în studenţie, să fac cât de cât prezentarea culturii româneşti, cu deosebire a literaturii române, pentru cititorii ţării noastre. În aceşti ani, personal sau în colaborare cu alţi colegi, alţi vorbitori de limba română, am tradus şi publicat peste 20 de volume, adică peste 20 de cărţi traduse din literatura română în chineză, dintre care pot să amintesc de pildă, Mihail Sadoveanu, Opere alese în patru volume, o antologie intitulată Literatura română contemporană, inclusiv proză, poezii şi teatru. Despre scriitorii traduşi de mine, de la Bolintineanu la Lucian Blaga, până la Adrian Păunescu şi Marin Sorescu, Sadoveanu, Eugen Barbu, Geo Bogza, Lucia Demetrius, Ion Lăncrănjan, Ion Băieşu, Mircea Sântimbreanu şi alţii. Am tradus şi două piese de teatru de Aurel Baranga."

În timpul acestei minunate întâlniri, oaspeţii români au discutat cu gazdele chineze şi despre posibilităţile concrete de realizare a colaborării în domeniul traducerilor reciproce. „Am avut o discuţie importantă la Societatea pentru drepturile de autor şi am ajuns la concluzia că vom alcătui un plan de traduceri reciproce, care să fie pentru câţiva ani de-acum înainte şi minimul de cărţi pe an pe care am vrea să le realizăm este cinci. Deci cinci cărţi româneşti în China, cinci cărţi chinezeşti în România. Rămâne să stabilim exact cum realizăm acest proiect, dar noi suntem foarte interesaţi, mai ales că societatea noastră, care se cheamă CopyRo, deţine drepturile de autor a marii majorităţi a scriitorilor români şi deci avem posibilitatea să impulsionăm aceste traduceri reciproce."