Invitat de onoare al evenimentelor China – Europa Centrală și de Est, derulate în aceste zile la Ningbo, fostul Președinte al României, Prof. Emil Constantinescu, a acordat un interviu secției de limbă română a Radio China Internațional. Evoluția spectaculoasă a Chinei, problemele existente în relația bilaterală România - China, dimensiunea cultural-economică cu care abordează China relațiile mondiale, sunt o parte din subiectele abordate, alături de alte teme care atrag atenția asupra evoluției politicilor chineze interne și externe.

Domnule Președinte Emil Constantinescu, vă mulțumim foarte mult pentru amabilitatea de a purta un dialog la serviciul de limbă română al Radio China Internațional. Vă aflați în China, de câteva zile, la un eveniment care începe să devină tradițional, China – Europa Centrală și de Est, fiind pentru a doua oară la Ningbo când România este prezentă în concertul țărilor Central-Est Europene. Pentru început, vă rog să expuneți contextul evenimentului China – ECE și care au fost principalele teme abordate în cadrul discuțiilor.

Este o inițiativă importantă a Chinei. China, în poziția pe care o ocupă în acest moment, ca o super-putere politică, economică, militară și să nu uităm și culturală, sigur că dorește să dezvolte proiecte de anvergură cu un grup de țări. În obiectiv, acuma există această abordare a Europei și ca un întreg, ca Uniune Europeană, dar și ca Europă Centrală și de Sud-Est. Este proiectul cunoscut sub numele 16+1, pentru că grupează 16 țări din Europă Centrală și de Sud-Est și sigur țările baltice și China.

Acest proiect interesant s-a desfășurat la această ediție la Ningbo, urmând după anul trecut, sub două aspecte. Mai întâi sub forma unei conferințe, urmată de un simpozion și a unui târg. Participarea a fost deosebit de importantă. La prima conferință au participat reprezentanți la nivelul secretarilor de stat, miniștrilor adjuncți ai Economiei din cele 16 țări, iar la simpozionul care s-a desfășurat ieri și astăzi (n.m. – 9-10 iunie) au participat primari ai celor mai importante orașe din cele 16 țări. Ideea a fost de adresabilitate la nivelul guvernelor, dar și ținând cont de descentralizare, la nivelul orașelor. În acest sens, o să vedem și cum a fost reprezentată România.

De asemenea, am avut ocazia să particip la deschiderea oficială, pentru oamenii de investiții, pentru oamenii de afaceri, a unui târg de afaceri. Acesta este cadrul general.

În acest cadrul, România a fost reprezentată la nivelul cel mai înalt, au fost doi invitați de onoare la nivel de președinte: Președintele Croației, Stipe Mesici, și cu mine, și au fost invitați secretari de stat, România a fost reprezentată prin Secretarul de Stat Florin Vodiță, de la Ministerul Economiei, iar la primari, România a fost reprezentată de domnul Emil Boc, primarul Clujului, dar care, desigur, a avut și calitatea de fost prim-ministru al României.

Vă pot spune și impresii. O parte, în ceea ce privește organizarea absolut excepțională, deschiderile pe care China le oferă pentru investiții și cooperare sunt la nivelul cel mai înalt, România a fost onorată de această participare și a avut prima prezentare ca protocol, între toate țările.

Din păcate, și aici trebuie să spun acest lucru pentru români, cu toată rezerva dar și cu toată fermitatea, partea de bussines a fost extrem de slab reprezentată. Deși României i s-a oferit un pavilion central, alături de Polonia s-a aflat chiar în centrul târgului, afară de câteva firme care au oferit vinuri și firma de la Topoloveni, gemuri, a fost extrem de slab reprezentată în comparație de pilă cu pavilionul Cehiei care era cu un automobil Skoda, cu cristaluri, cu o varietate, Polonia a fost foarte bine reprezentată. Această lipsă de interes a sectorului de bussines crează o problemă extrem de importantă și după părerea mea va trebui studiată. În România, toată lumea acum se preocupă de curățarea clasei politice, de corupție, atenția opiniei publice este concentrată pe acest caz, dar, să nu uităm că trebuie să se curețe odată și odată și această parte a așa zișilor oameni de bussines. Este adevărat că primii în Forbes și în toate topurile acum ori sunt la închisoare, ori sunt la anchetă, dar asta nu explică de ce, în spate, nici asociațiile patronale care, după părerea mea aproape au dispărut ca importanță, nu au avut vreun rol aici. Am discutat cu reprezentanții oficiali de la Ministerul Economiei și cu directorii și cu secretarul de stat, au făcut apel la oamenii de afaceri, dar oamenii de afaceri din România, se pare, sunt mai degrabă interesați cum să obțină bani pe căi lăturalnice de la stat și să-i cheltuiască în capitalele vest-europene decât să facă producție, comerț adevărat, proiecte serioase cu țările din Est. Sunt afectat profund, o spun din suflet, sunt profund afectat de această slabă participare a României.

De asemenea, pot să spun că am fost uimit când ni s-a distribuit participanților o „project handbook", China - Țările Europei Centrale și de Est (ECE), la tema seminarului de investiții și comerț. Ei bine, în această carte, în care sunt prezentate majoritatea țărilor din ECE, România lipsește. Asta spre deosebire de Polonia care este prezentă cu mari proiecte de infrastructură. Am discutat cu primarul Clujului, mi-a spus că, într-adevăr, singurul proiect important pentru România de infrastructură, hidrocentrala de la Tarnița, în acest an a intrat pe făgașul cel bun. Dar, alte proiecte anunțate și discutate, unele proiecte mari pe care le așteaptă toată lumea, cum ar fi proiecte grandioase, elementele 3 și 4 nucleare ale centralei de la Cernavodă, încă așteaptă, iar în alte proiecte de infrastructură lucrurile s-au blocat. Ori cine vine în China, în primul rând, eu sunt a patra oară aici, și am avut ocazia să petrec mult timp, și în vizite civile, am fost înainte de a fi președinte, o lună de zile când eram profesor, am mai fost cu Institutul East-West, practic, din zece în zece ani pot să remarc aceste progrese excepționale. China este partenerul cel mai important pentru SUA, pentru Germania, pentru Franța, pentru Marea Britanie. România care are condiții, din punctul de vedere al resurselor, al poziției geopolitice și al climatului prietenos pentru a face relații de tip special, nu le valorifică aproape deloc, ceea ce este regretabil. Pentru cei care ne ascultă, pentru că vorbesc pentru români, participarea la acest târg s-a făcut fără taxă de participare, ba dimpotrivă, toți participanții au primit subvenții de la organizatori, au primit niște sume ca să participe, sunt creditați, Ambasada s-a implicat și a ajutat și ea, dar ecoul de la oamenii de afaceri din România este aproape nul ceea ce este greu de explicat.

Acuma, că am lămurit acest of, pentru că sunt încă profund afectat de această situație, sper ca în ediția viitoare de la anul, de la Ningbo, lucrurile să se amelioreze, și pentru cei care au urechi să asculte am primit o invitație, la simpozionul de azi, au participat și reprezentanți din Xi'an, pentru cei care nu știu este orașul cu celebra armată de teracotă. Ei organizează, în septembrie, „New Silk Road, New starting point", o altă conferință importantă. Poate pentru români acest nume Ningbo nu spune nimic. Ar trebui să li se spună că este un oraș cu șase milioane de locuitori, într-o regiune cu o dezvoltare absolut excepțională. Tot ceea ce se întâmplă aici întrece aproape orice fel de închipuire, este orașul port de unde a început în primul mileniu Drumul maritim al Mătăsii, iar de la Xi'an a început, cu două secole înainte de Cristos, a început drumul continental al Mătăsii. Unul dintre orașe se află, lângă Shanghai, în zona Deltei marelui Fluviu Albastru, iar Xi'an se află pe Fluviul Galben. Cele două mari fluvii unde s-au dezvoltat civilizațiile începând cu 7.000 de ani înaintea erei noastre.