Este un an plin pentru Madrigal. Aţi concertat, deja, pe mari scene ale lumii – Bruxelles, Vilnius, Riga, acum Beijing, urmează Viena şi Budapesta. Credeţi că există, în prezent, un interes din ce în ce mai mare pentru muzica de cor, în general, şi pentru Corul Madrigal, în particular？

Aici în China, da. Aici în China este. Şi nu numai.Anul acesta am avut parte de două evenimente absolut unice în viaţa mea. A Madrigaliştilor nu pot să spun unice, pentru că ei au o viaţă lungă de parcurs, dar pentru mine au fost unice pentru că am dat de acel filon al entuziasmului de a cânta în cor şi la Riga, unde a fost Olimpiada Corală, oraş cultural european şi aici în China, unde cântă toată lumea.Deci fiecare cântă, dansează în parcuri, oriunde. Vreau să vă spun un lucru. Înainte să ajung în aceste două mari capitale ale lumii, Madrigalul a început un proiect care se numeşte Cantus Mundi şi este vorba de un proiect pentru copii de integrare socială prin muzică şi se duc madrigalistele noastre şi pregătesc câte un grup de zece copii de la o casă de copii, de la o şcoală, de la o şcoală cu sindromul Down, peste tot, deci avem până acum vreo 400 de şcoli şi acei copii pe care ele îi învaţă să cânte nişte cântece vin de două ori pe an împreună cu Madrigalul şi într-un concert uriaş, unul a fost la Palatul Parlamentului deci la Casa Poporului din Bucureşti, iar altul a fost la Biblioteca Naţională a României care tocmai s-a dat în funcţiune, unde tot aşa este un spaţiu uriaş, unde au cântat cu noi peste 800 de copii. Toţi au învăţat separat să cânte şi în acest concert ei s-au reunit pentru prima dată, s-au văzut pentru prima dată. Ştiţi ceva, eu acum sunt, să zic, stupefiată, dar aş putea să spun şi oripilată, pentru că toţi madrigaliştii mei în momentul în care se aşează pe scaun scot telefoanele şi stau pe Facebook sau eu ştiu pe ce mai stau. Şi atunci posibilitatea de a comunica, de a comunica real, afectiv şi emoţional nu mai există decât prin muzică şi sport. Şi dacă aceste două îndeletniciri superbe care sunt îndeletniciri din comuna primitivă şi până acum şi care trebuie să aibă continuitate, trebuie să se extindă, pentru că emoţia nu poate fi trăită pe Facebook. S-au dacă este trăită, este trăită impersonal, este o emoţie pe care i-o poţi aplica şi primului prieten, şi ultimului prieten şi celui pe care l-ai cunoscut azi şi celui pe care îl cunoşti mâine. Deci nu mai are nimic personalizat. Şi este şi o căutare din asta în intimitatea omului care pe mine, cel puţin pe generaţia mea o găsesc puţin indecentă, dar utilă. Bine că indecenţa e utilă de foarte multe ori, dar vă spun că muzica şi sportul cred că sunt singurele salvări ale sufletului şi ale capacităţii uriaşe a omului de a avea emoţii şi de a învinge cu ajutorul celor din jur şi nu de-a învinge numai prin el însuşi. Elitele sunt elite. Madrigalul face parte din elite, dar totuşi această elită are 40 de oameni şi ei colaborează între ei. Se duc şi joacă fotbal, la Riga aveam şi teren de fotbal, s-au dus şi au jucat fotabl, au făcut baie în râu, deci au făcut ceva împreună, deci nu au stat numai cu telefonul. Deci muzica şi sportul sunt absolut minunate. Şi în China chiar am găsit, mi s-a umplut sufletul de bucurie, şi aici şi la Olimpiada din Riga, unde am ascultat coruri finlandeze, coruri irlandeze, din Africa de Sud cu 160 de femei, un cor de 160 de femei, m-a uimit, am zis, Doamne, uite că se poate. Deci lumea găseşte bani pentru asta, pentru că oamenii au disponibilitate, numai că trebuie susţinuţi financiar să ajungă undeva şi să arate toate lucrurile acestea.

Care sunt proiectele de viitor ale Corului Madrigal？

Proiectul de viitor sună foarte ciudat – Trebuie să avem grijă de trecut. Pentru că brandul Madrigalului conţine atâtea diamante încât ele trebuie permanent lustruite şi dacă se poate şi şlefuite mai departe, deci trebuie păstrate. Şi atunci menirea acestor tineri este foarte dificilă pentru că trebuie să se ridice la un nivel neatins în România decât de Madrigal şi eu ca manager am fost una din colaboratoarele cât se poate de apropiate şi de entuziaste ale maestrului Marin Constantin, Anna Ungureanu dirijează de vreo 14 ani de când era studentă şi a învăţat dirijatul cu maestrul Marin Constantin, deci noi avem ce să le transmitem tinerilor, important e să avem proiecte şi concerte. Ei, repertoriul şi l-au extins foarte mult, deci au învăţat cred că peste 40 de piese în ultimii doi ani de zile, inclusiv Misia Renaşterii care face o îmbinare între ortodoxism şi catolicism, dacă am avea şi nişte piese budiste să ştiţi că nu m-ar deranja. Cred că la un moment dat o să trebuiască să facem, aşa, o istorie a religiilor muzicală, pentru că mi-ar părea rău ca lumea să fie dezbinată prin religie, când de fapt singura modalitate să crezi în suflet şi sufletul să fie al oamenilor este prin credinţa în acel ceva, acel ceva, acel cineva, acel lucru care te fascinează şi te provoacă să faci lucrurile frumos. Ori Madrigalul îşi doreşte foarte mult acest lucru şi atunci proiectele Madrigalului ţin de această dorinţă a lui de a impresiona prin lucruri unice, de calitate şi care să aibă acea simplitate care să ajungă la fiecare om care îl ascultă.

La finalul acestui dialog, vă rog să transmiteţi un mesaj ascultătorilor în limba română ai Radio China Internaţional.

Am iubit China din prima clipă când am ajuns aici, pentru că ei cântă mult şi frumos şi organizează acest festival care aduce foarte mulţi artişti care să arate fiecare ce ştie. Şi este foarte important că ei înţeleg că oamenii aceştia trebuie să se adune în număr cât mai mare, iar acest Festival Internaţional Coral adus în China este fantastic pentru că ei au şi locuri şi puterea de a susţine, puterea financiară şi imobiliară, şi de tot ce vreţi dvs.ca să susţină asemenea evenimente. Şi România le mulţumeşte foarte mult pentru că reuşesc să facă lucrul acesta şi vom cânta foarte frumos pentru ei.

Sunt convinsă. Vă mulţumesc frumos pentru acest dialog şi vă doresc multă putere în continuare ca să ne încântaţi sufletele şi de-acum încolo.

Puterea vine din pasiune. Şi eu vă mulţumesc că m-aţi invitat.

Felicia Nina Gherman, Radio China Internaţional - Secţia română

Dialog realizat, la Beijing, în 30 iulie 2014, pentru emisiunea Cultura Chinei într-o ceaşcă, a cărei prime ediţii o puteţi asculta, sâmbătă (29 august) şi duminică (30 august), în cadrul programului secţiei în limba română.