"Deficitul de cont curent se adânceşte şi, asemenea deficitului bugetar, va sări de 7% din PIB în 2024“ scrie Ziarul Financiar. Deficitul de cont curent al balanţei de plăţi a atins în august 5% din PIB-ul estimat (353 mld. euro) şi, asemenea deficitului bugetar, va trece, probabil, pragul de 7% din PIB la final de an. Deficitele mari împiedică reechilibrarea pe termen mai scurt a economiei, iar investitorii în titlurile de stat româneşti se uită cu mai multă atenţie la paşii pe care-i face Bucureştiul, pentru că nu le este indiferent unde-şi plasează banii. Înainte de criza Covid, asemenea derapaje, cu deficitele gemene la peste 7% din PIB, ar fi fost aspru taxate de pieţe. Costurile de finanţare ar fi crescut substanţial, punând o presiune şi mai mare pe umerii ţărilor în derivă, aminteşte economistul Laurian Lungu. Lucrurile stau cumva altfel acum, dar nu este timpul pierdut ca vechile obiceiuri să se întoarcă, iar agenţiile de evaluare financiară o spun printre dinţi, ultima dintre acestea fiind S&P: „Am putea reduce ratingurile dacă deficitele guvernamentale ar depăşi proiecţiile noastre actuale pe termen mediu, ceea ce ar duce la creşterea nivelurilor datoriei. De asemenea, am putea retrograda România dacă alte dezechilibre existente ar persista, cum ar fi inflaţia ridicată sau deficitele semnificative de cont curent, care ar putea duce la o corecţie macroeconomică cu o creştere mai scăzută.”

Textul integral AICI