Câți români au plecat la muncă sau studii în afara țării și unde? Se mai întorc unii dintre ei? Se pleacă în continuare? Pleacă adulți la muncă sau tineri la studii? Vin încoace străini? Câți și de unde? Fenomenul migrației, unul cu impact deosebit de important în piața muncii, vine, în anii recenți cu câteva întorsături de situație. În 2019 și 2020, românii au plecat mai puțin: s-a înregistrat un declin al emigrației spre toate cele patru țări care erau anterior destinații preferate ale cetățenilor din țara noastră (Italia, Spania; Germania și Regatul Unit). După pandemie, redresarea este modestă, contextul economic în cele patru țări nemaisolicitând forță de muncă străină la cotele anterioare. Un alt fenomen recent: prin masiva imigrare a ucrainenilor și a muncitorilor străini s-a majorat numărul populației rezidente a țării. Și mai avem o premieră recentă care merită marcată, chiar dacă există încă semne de întrebare în legătură cu statisticile: în 2022, în toate județele migrația netă a fost pozitivă în anul 2022. Acestea sunt doar câteva dintre datele explicate într-o analiză extinsă asupra migrației, făcută pentru Economedia de prof. univ. dr. Vasile Ghețău. Acesta subliniază însă că, în ciuda faptului că migrația internațională este componenta majoră a imensului declin al populației rezidente în România după anul 1989, studiul fenomenului suferă prin volumul și calitatea datelor statistice disponibile.

Textul integral AICI