În acest an se împlinesc șase decenii de la stabilirea relației diplomatice dintre China și Franța. Schimburile bilaterale datează însă din secolele XVII și XVIII, martor fiind un ceas franțuzesc păstrat în Muzeul Orașului Interzis din Shenyang. Este vorba de un ceas cu lungimea de 83 cm, lățimea de 57 cm și grosimea de 47 cm.
Ceasul este din cupru și poleit cu aur, este susținut de patru labuțe de leu, are patru piloni pe lateral și deasupra este rotund. Pe partea din față are flori din email ca decorațiuni. În arcada ceasului se ascunde o grădinuță secretă: o pasăre stă în spatele unor ramuri de copac. Partea mai genială constă în faptul că păsărica cântă la fiecare oră fixă, mișcându-și ciocul, capul și coada. Cutia de opt tonuri din interior cântă prin rotație opt melodii, inclusiv cunoscuta melodie chinezească: Floare de iasomie.
O delegație britanică a vizitat China spre sfârșitul secolului al XVIII-lea pentru a sărbători aniversarea de 80 ani ai împăratului chinez. Cu acest prilej, britanicii au ascultat din întâmplare melodia „Floare de iasomie”și le-a plăcut. Melodia a fost dusă ulterior în Europa și a început să se răspândească acolo, fiind nelipsită pe lista melodiilor necesare unui ceas cu clopot de calitate.
China se numără printre primele țări unde se găsesc unelte de măsurare a timpului, valorificând apă și razele de soare. Începând din secolulal XVII-lea, vapoarele din țările europene au adus ceasuri mecanice în China. Cele trei surse principale ale ceasurilor sunt daruri oferite de delegațiile britanice, ruse și olandeze, importuri și propria producție. Delegații străini au adus nu doar ceasuri, ci și mecanici și reparatori.
China a fost în secolul al XVII-lea o mare importatoare de ceasuri, unele modele fiind rezervate familiei imperiale. Mare iubitor de ceasuri europene, împăratul Kangxi a făcut un departament imperial de confecționare a ceasului care se ocupa de producerea și repararea orologiilor. Mai târziu, au apărut la Guangzhou, Fuzhou, Nanjing, Suzhou și Yangzhou ateliere private unde se făceau ceasuri comparabile cu cele importate.
Ceasurile confecționate de chinezi sunt combinații perfecte între pictoră, sculptură, muzică și mecanică, fiind aproape unice în privința numărului și a măiestriei tehnice. Introducerea ceasului actualizează metoda de măsurare a timpului în China și conceptul chinezilor asupra timpului. De exemplu, chinezii vorbeau de timp cu expresiile precum soarele se ridică la înălțimea de trei stâlpi de bambus și un moment lung ca timpul necesar arderii unui bețișor parfumat. După introducerea ceasului, cuvintele ca ora și minutul erau destul de folosite de chinezi.
Acest ceas datând de peste 100 ani cântă din nou melodia „Floarea de iasomie”și ne impresionează cu măiestria sa centenară, sugerând lunga istorie a schimburilor dintre China și alte țări.
