Lăcrămioara Stratulat (prima din dreapta), într-o vizită pe șantierul arheologic de la Majiayao din provincia Gansu
Directorul general adjunct al Complexului Muzeal Național „Moldova” Iași, Lăcrămioara Stratulat, face parte din principalii promotori ai proiectului de colaborare ştiinţifică chino-română în studiul culturilor Yangshao și Cucuteni-Tripolie. Acum două săptămâni, am difuzat prima parte a interviului, în care Lăcrămioara Stratulat deapănă amintiri despre unele evenimente pe care le-a organizat din 2017, împreună cu specialiști de la Institutul de Arheologie din cadrul Academiei Române – Filiala Iaşi şi de la Institutul de Arheologie al Academiei Chineze de Științe Sociale pentru promovarea schimburilor științifice în acest studiu. În minutele următoare, difuzăm a doua parte a interviului.
Asemănările frapante ale ceramicii policrome din Yangshao și Cucuteni și eventualele contacte directe între cele două culturi reprezintă o temă de cercetare extrem de captivantă, de-a lungul celor 103 ani, de la descoperirea culturii Yangshao de către celebrul arheolog suedez Johan Gunnar Andersson. Lăcrămioara Stratulat spune că arheologii nu au încetat munca, pentru a găsi în continuare răspunsuri.
Un vas-binoclu cucutenian (cel din sânga) și o replică a unui vas-binoclu din cultura Yangshao (cel din dreapta), expuse, în octombrie 2019, într-o expoziție pe tema culturii Yangshao la Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași
„Un lucru remarcabil, de la prima vedere, îl reprezintă faptul că ceramica celor două culturi - Cucuteni și Yangshao, se aseamănă uimitor de mult în privința simbolurilor, a formelor, a culorilor. Sunt atât de apropiate încât un nespecialist le-ar putea confunda cu ușurință. Ne punem desigur întrebarea să fie doar o misterioasă coincidență sau vorbim despre influențe concrete în ambele sensuri, ori măcar dintr-o direcție spre cealaltă. Desigur, nu trebuie să scăpăm din vedere uriașa distanță dintre teritoriile ocupate de cele două civilizații, care ar putea să ne facă să credem că acest lucru nu era posibil acum cinci, șase, șapte mii de ani în urmă. Să nu uităm însă că în urmă cu două mii de ani avem dovezi clare a existenței Drumului Mătăsii, un drum comercial care lega China de Europa. Acest drum este considerat de unii cercetători, printre care și specialistul în preistorie André Leroi-Gourhan, un spațiu de schimburi între oameni, încă din paleolitic. Iată, André Leroi-Gourhan împinge mult limita cronologică înapoi, în timp, adică chiar într-o perioadă mai veche decât cea în care au existat cultura Cucuteni și Yangshao. Ca o confirmare a acestei posibilități, în anul 2014, o descoperire de excepție făcută în România, scoaterea la lumină a unei locuințe Pre-Cucuteni cu o vechime de aproximativ 7.200 de ani, a adus dovezi ale schimburilor comerciale dintre locuitorii de pe teritoriul României și cel din China. Datorită excepționalei descoperiri de la Baia din județul Suceava, o echipă de cercetători de la Universitatea din Cambridge au venit în România și au colaborat cu colegii noștri de la Suceava. Echipa de la Cambridge a urmărit să stabilească modul în care, acum șapte mii de ani, se făceau schimburi de cereale între Europa și Asia, dar în special între Europa și China. Martin Kenneth Jones, specialist în arheologia biomoleculară a cerealelor, și-a început cercetările în China, unde a găsit cereale aduse în acele vremuri din Europa, din arealul la care noi ne referim, în timp ce în Europa a identificat cereale aduse din China. Iată că, din perspectiva specialiștilor, o relație între cele două culturi este desigur posibilă. Dincolo de dovezile arheologice care pun în evidență schimburi de cereale între cele două continente, asemănarea ceramicii celor două culturi rămâne în continuare frapantă și ne vorbește despre legături deosebit de interesante. ,De unde această similitudine, aceste asemănări tulburătoare?' Este greu de dat un răspuns acum, în prezent. Încercăm, facem eforturi, realizăm colaborări cu colegii noștri din China și conștientizăm faptul că răspunsul la această întrebare îl vor da colegii noștri mult mai tineri, cei care vor veni după noi, pentru că este un proiect de mari dimensiuni care se întinde pe câteva generații de arheologii de acum înainte. Noi am făcut începutul, colegii noștri trebuie să-l continue. Dincolo de asemănările ceramicii dintre cultura Yangshao și cultura Cucuteni, regăsim anumite simboluri, simboluri meandrice, simbolul Yin-Yang, Swastika, precum și simbolul zeiței mame, arborele vieții și simbolul reprezentându-l pe Taurus, sau Berbecul, prezent în plastica noastră zoomorfă, regăsit în partea de plastică a Orientului Apropiat. Iată câteva exemple care ne fac să credem că o anumită colaborare, o anumită relație, în ciuda distanței foarte, foarte mari, în kilometri, între cele două culturi, a existat. ”
Artefacte din ceramica policromă cucuteniană, expuse la Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași
Lăcrămioara Stratulat a mai schițat starea de fapt și perspectivele studiilor comparative române privind Cultura Yangshao și Cultura Cucuteni.
„În anul 1978, vestitul profesor Mircea Petrescu-Dîmbovița, membru al Academiei Române și profesor al Facultății de Istorie din cadrul Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași, a făcut o vizită, de o lună, în China, la invitația omologilor săi, membri ai Academiei de Științe Sociale din Beijing. A vizitat mai multe șantiere arheologice, pentru că l-a interesat în mod deosebit perioada neolitică, eneolitică și început de bronz. A vizitat multe muzee, printre care și cele din Banpo, de lângă orașul Xi'an și Dadiwan. A fost primul care a arătat asemănările dintre cultura Cucuteni și cultura Yangshao. A făcut observația asupra așezărilor, locuințelor și mai ales asupra necropolelor de înhumație vizitate. Dar lucrurile s-au oprit aici, din păcate, și numai după ce noi, eu și colega mea Magda Lazarovici și domnul profesor Gheorghe Lazarovici am pus bazele proiectului din 2017, cel de care povesteam. Așadar, din 1978 până în 2017, a trecut ceva timp, am putea afirma că de abia acum s-a revitalizat această idee, iar soții Lazarovici au fost cei care au încercat să explice prin unele articole publicate, avem câteva articole publicate și împreună, de unde provin asemenea asemănări.”
Echipa chino-română de arheologi, aflată în 2023 în cea de-a doua ediție a săpăturilor arheologice comune de la șantierul-școală de la Dobrovăț din județul Iași
În perioada iulie-septembrie 2019 și în lunile iunie-septembrie 2023, arheologi chinezi și români au efectuat de două ori săpături arheologice în Dobrovăț de lângă Iași. A treia ediție a fost demarată la începutul acestei luni. În interviul pentru CMG, Lăcrămioara Stratulat a recunoscut că are așteaptări mari de la colaborările între muzeele chineze și române în studiul despre culturile Yangshao și Cucuteni.
Schița catalogului despre artefacte cucuteniene de la muzeele din Moldova
„Un mare pas înainte a fost realizarea unui șantier-școală de la Dobrovăț, județul Iași. Un șantier gândit încă de la început ca un șantier-școală în care să vină tineri specialiști din China și din România, care sub îndrumarea unor arheologi experimentați să poată realiza în cel mai modern mod posibil, pentru că noi avem la Dobrovăț deja prospecțiuni geomagnetice, avem prospecțiuni făcute în tehnica lidar, imagini luate de sus cu drone și lucrul ăsta l-au făcut colegii din China. Suntem așadar la cea de-a treia ediție a acestui șantier unic în România, o colaborare așadar româno-chineză pe care noi ne-o dorim extinsă și la alte campanii. Este important acest șantier pentru că este un exemplu de colaborare științifică între cele două țări. Dincolo de faptul că ne leagă o prietenie deja, informația științifică circulă între echipele noastre foarte, foarte bine. De altfel, începând de anul trecut, cu finalizare în această vară, noi vom realiza împreună cu partea chineză un catalog al culturii Cucuteni - culturii Yangshao. Este o premieră mondială, dacă vreți. În acest scop, anul trecut s-a deplasat o echipă de fotografi profesioniști din China care au fost în toate muzeele, însoțiți fiind de mine, muzeele din Moldova care au artefacte pe cultura Cucuteni. Au realizat poze în 3D. Nu mă îndoiesc că va fi o lucrare, cred că nu exagerez dacă spun o lucrare de artă. Referitor la ceea ce m-ați întrebat, cred că este important să expunem rezultatele muncii noastre a apropierii dintre cele două culturi și în cadrul unor congrese internaționale și în cadrul unor simpozioane. Bunăoară, colegii noștri, împreună cu echipa de la Iași am fost la un simpozion internațional anul trecut la Constanța, unde împreună am prezentat rezultatele săpăturilor de la Dobrovăț. Desigur că vă spuneam că aceste rezultate au fost și publicate și că echipa noastră, formată din soții Lazarovici și subsemnata, ne-am deplasat, în cursul lunii decembrie anul trecut, la un impresionant forum arheologic desfășurat în Shanghai, spre sfârșitul anului, unde am cunoscut colegi din diferite alte țări. A fost o experiență extraordinar de benefică pentru noi.”
Lăcrămioara Stratulat prezintă rezultatele săpăturilor chino-române de la Dobrovăț la un simpozion internațional de arheologie, susținut în 2023 la Constanta
Lăcrămioara Stratulat a punctat și necesitatea schimburilor de muzeotehnică în valorificarea artefactelor Yangshao și Cucuteni.
„Valorificarea unor artefacte atât de importante, care aparțin culturii Cucuteni și Yangshao, poate fi făcută folosind muzeotehnica de care dispune secolul XXI. Astăzi vorbim despre expoziții imersive, expoziții cu Realitatea Augmentată, despre folosirea Inteligenței Artificiale. Lucrurile astea trebuie să pătrundă și în muzeele noastre și cred că noi aici, la Iași, prin depunerea unor proiecte cu finanțare europeană, am făcut pași importanți. Dar colaborarea dintre România și China, cred că este foarte fructuoasă și din acest punct de vedere. Putem învăța unii de la ceilalți și putem face acest schimb de muzeotehnică cu brio, cred. ”
Lăcrămioara Stratulat, la a 5-a ediție a Forumului Arheologic de la Shanghai
La încheierea interviului, Lăcrămioara Stratulat a scos în evidență demersurile făcute de România pentru includerea Culturii Ariușd-Cucuteni-Tripolie pe Lista patrimoniului UNESCO.
„Acum șapte ani de zile, la Muzeul Bucovinei din Suceava, o parte importantă de specialiști din România, specializați în cultura Cucuteni, și din Ucraina, specializați în cultura Tripolie, și-au propus să încadreze valorile inestimabile ale acestei culturi, care s-a întins acum 6-7 mii de ani pe o zonă absolut impresionantă, acoperind zona noastră a Moldovei, Republica Moldova, și o zonă mare, teritorială, până în apropiere de Kiev, respectiv localitatea Tripolie. De aceea, corect este să denumim această cultură Ariușd-Cucuteni-Tripolie. Ne-am propus, așadar, o echipă mixtă româno-ucraineană să încadrăm valorile acestei culturi pe lista Patrimonului UNESCO. Pentru aceasta, am făcut o scrisoare de intenție către Institutul Național al Patrimoniului de la București, care, la rândul lui, a făcut împreună un dosar pentru includerea acestei culturi valoroase pe lista UNESCO. Din păcate, lucrurile, pentru ca să aibă o finalitate, indiferent la ce te raportezi, durează. Între timp, a început și războiul din Ucraina și lucrurile acestea au făcut să treneze puțin în timp apariția definitivă pe listele de importanță mondială. Dar vestea bună este că suntem pe o listă preliminară, deci este lista de dinaintea acceptării definitive a acestei culturi ca ea să apară pe lista UNESCO. ”
