Guvernul chinez a lansat recent Raportul de anchetă și evaluare a situaţiei ecologice în apele din jurul insulei Huangyan și Raportul de anchetă asupra subminării ecosistemului cu recife de corali de către nava militară filipineză împământată ilegal pe Reciful Ren’ai din Marea Chinei de Sud. Marile diferențe dintre cele două zone maritime atestă cert că Filipine este un distrugător al mediului înconjurător din Marea Chinei de Sud. Dar, ridicol este că Grupul filipinez de acțiune specială în Marea Chinei de Sud a reproșat, într-o declarație, Chinei că a vătămat recifele de corali din zonă.
Pe baza datelor de la sateliți de teledetecţie și investigația desfășurată la fața locului, specialiștii chinezi au aflat că nava militară filipineză uzată, împotmolită ilegal timp de 25 de ani pe reciful Ren’ai, dăunează grav biodiversității, stabilității şi durabilității ecosistemului cu recife de corali din zonă. De exemplu, suprafața recifelor de corali de pe platforma recifului și pantele lagunelor s-a redus semnificativ, rata de scădere fiind și mai mare în zona din jurul navei filipineze împământate. În apropierea navei, se găsesc numeroase bucăți de recife de corali și corali morți. Cantitatea metalelor grele, țițeiului și fosfatului activ din apa marină este mult mai mare decât cea din istorie. Plasele şi sârmele de pescuit uzate și alte gunoaie menajere aruncate de filipinezii staţionaţi pe navă afectează și ele ecosistemul.
Prin urmare, cererea părții chineze de a retrage nava ancorată ilegal dovedește un simț ridicat al responsabilității Chinei față de ambianța ecologică maritimă.
În realitate, conform unui articol publicat în martie 2024 de CNN, acum zece ani, Tomas Etzler, un fost jurnalist al CNN a locuit, într-o anumită perioadă, cu infanteriști marini filipinezi, în această navă ruginită plină de șoareci și gândaci. Ei pescuiau pe mare și găteau mâncarea pe navă. Au trecut deja zece ani. Nu e greu de închipuit cât de multe gunoaie a produs această navă răblăgită.
Din contră, insula Huangyan, aflată sub jurisdicția Chinei, arată o înfățișare cu totul diferită. Potrivit anchetei efectuate în mai și iunie 2024 de specialiști de la multe departamente chineze de protecția mediului, apa din jurul insulei Huangyan are o calitate bună, iar ecosistemul de recife de corali este sănătos. Calitatea apei maritime, a sedimentelor maritime și a altor elemente este de categoria I. Volumul reziduurilor de metale grele, hidrocarburi petroliere și alți poluanți de la mostre de pești este sub nivelul standard. Starea recifelor de corali este mulțumitoare, fiind întregistrată o diversitate excepțională a speciilor de corali. În general vorbind, ecosistemul recifelor de corali de pe insula Huangyan este la fel de bun ca cel din Marea Barieră de Corali din Australia.
De-a lungul anilor, guvernul chinez s-a dedicat protecției mediului ecologic din Marea Chinei de Sud. Din 1999, China a aplicat cu strictețe perioada și zona de prohibiție la pescuit. Datorită unei serii de proiecte de refacere a recifelor de corali din zonă, suprafața recifelor de corali plantate sau renovate a ajuns la aproape 300 de mii de metri pătrați. În promovarea edificării unei comunități cu destin comun al oceanelor, până în prezent, China a stabilit „parteneriatul albastru”cu mulți membri ai UE și ASEAN, țările insulare din Oceanul Pacific, țările din jurul Polului Nord și cele din America de Sud.
Dar Filipine ce a făcut? N-a încetat acțiunile de distrugere a mediului ecologic, nici pescuitul ilegal în Marea Chinei de Sud. Agenția Națiunilor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID）și Direcția de Piscicultură și Resurse Acvatice din Filipine au dat, în 9 martie 2021, rezultatul unui studiu comun, potrivit căruia 27%-40% din peștii pescuiți în 2019 de filipinezi au fost prinși ilegal. În fiecare an, peste 420 de mii de tone de pești de la pescarii din această țară n-au fost raportate guvernului. Mai mult, comunitatea internațională susține că fenomenul de prindere cu cianură a peștilor este cel mai grav în Filipine, dintre toate țările lumii.
