Directorul general adjunct al Complexului Muzeal Național „Moldova” Iași, Lăcrămioara Stratulat, acordă un interviu pentru China Media Group.
Proiectul de colaborare ştiinţifică în studiul culturilor Yangshao și Cucuteni-Tripolie se află sub cupola Academiei Române - prin Institutul de Arheologie din Iaşi, Ministerului Culturii - prin Complexul Muzeal „Moldova” Iași, şi Academiei Chineze de Științe Sociale - prin Institutul de Arheologie. Demarat în 2017, acesta a fost fructificat în acești șapte ani, fiind un model al schimburilor culturale între cele două state. Printre principalii promotori ai proiectului, se numără directorul general adjunct al Complexului Muzeal Național „Moldova” Iași, Lăcrămioara Stratulat, care are o carieră de 34 de ani în arheologie și muzeologie. În data de 17 iunie 2024, ea a acordat un interviu în exclusivitate Secției Române a China Media Group, în ajunul celei de-a treia ediții a săpăturilor arheologice comune de pe şantierul Dobrovăț de lângă Iași, care reprezintă o importantă componentă a proiectului.
Asemănările uluitoare dintre ceramica policromă din culturile Yangshao și Cucuteni reprezintă mereu o temă științifică interesantă pentru specialiști chinezi și români. Încă în anul 1978, Mircea Petrescu-Dîmbovița, membru al Academiei Române și profesor al Facultății de Istorie din cadrul Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași, a făcut o vizită, de o lună, în China. Lăcrămioara Stratulat și cercetătoarea Magda Lazarovici de la Institutul de Arheologie din cadrul Academiei Române – Filiala Iaşi au vrut să continue această tradiție și au organizat, în mai 2017, expoziția „Cultura Cucuteni - Cultura Yangshao, întâmplare sau destin comun?”la Institutul Cultural Român de la Beijing, făcând primul pas în revitalizarea acestui studiu comparativ.
Lăcrămioara Stratulat (a treia din dreapta), la vernisajul expoziţiei „Cultura Cucuteni-Cultura Yangshao, întâmplare sau destin comun?”, organizat în 24 mai 2017 la Institutul Cultural Român de la Beijing
„Împreună cu domnul Constantin Lupeanu, care era atunci directorul Institutului Cultural Român de la Beijing, ne-am propus să facem o acțiune comună România-China, pornind de la similitudinile extraordinare care există pe unele din vasele culturii Cucuteni și culturii Yangshao. De fapt, domnul Constantin Lupeanu m-a sunat și mi-a propus acest proiect și împreună am început să stabilim detalii. Atât eu, cât și colega mea Magda Lazarovici, ne-am deplasat de la Iași cu un set de aproximativ 50 de replici al unor vase foarte cunoscute, aparținând culturii Cucuteni. Magistral realizate, aproape că dacă puneai replica, nu puteai să-ți dai seama care este una și care este alta. Spuneam că vernisajul expoziției a fost la sediul central al Institutului Cultural Român de la Beijing și că domnul Lupeanu l-a organizat foarte bine. Am avut surpriza extraordinară să cunoaștem și să întâlnim oameni care iubesc România, oameni care au studiat în România în urmă cu foarte mulți ani, pentru că ei deși nu erau de meserii istorici sau arheologi, ci erau în mare măsură ingineri, studiind în România în urmă cu mulți ani, cunoșteau limba română și ne vorbeau în limba română și asta a fost surpriza noastră extraordinară când am ajuns acolo. A fost foarte multă presă. Vernisajul a fost foarte mediatizat în presa centrală și nu numai. Și bineînțeles atunci ne-am cunoscut cu colegii noștri de la Academia de Științe Sociale din China și cu colegii de la Institutul de arheologie din Beijing, cu care de altfel am legat o strânsă prietenie. Referitor la ecourile care le-a avut acest vernisaj, credem că sunt mai mult decât pozitive, pentru că am văzut reacția publicului prezent în sală și faptul că acest public nu a fost omogen, a fost de la vârste înaintate până la copii, care purtau steagul României și al Chinei, lucrurile astea au contat pentru noi foarte mult. Noi nu puteam să prevedem la acea dată că va fi un proiect extins pe câțiva ani de zile. Noi am gândit acest proiect pe câteva generații de arheologi și de specialiști de acum încolo. Noi am făcut doar începutul. Cei care vor veni după noi vor continua.”
Artefacte din ceramica policromă cucuteniană, expuse la Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași
După participarea la vernisajul expoziției, în aceeași zi, Lăcrămioara Stratulat și Magda Lazarovici au avut discursuri la Simpozionul „Două mari civilizații ale lumii preistorice”, organizat la Institutul de Arheologie al Academiei Chineze de Ştiinţe Sociale.
„Au fost prezenți foarte mulți specialiști și studenți care voiau să afle cât mai multe despre cultura Cucuteni și eventualele similitudini cu cultura Yangshao. Un lucru remarcabil este faptul că la un moment dat, în prezentare am expus un decor desfășurat existent pe câteva din vasele cucuteniene, iar câțiva din arheologii Institutului din Beijing au afirmat că de fapt nu sunt vase cucuteniene, că sunt vase aparținând culturii Yangshao, Majiayao. Lucrul ăsta ne-a încântat, deopotrivă foarte mult pe cele două echipe, pe cea română și cea chineză, pentru că de fapt ce vreți mai mult decât atât să putem demonstra similitudinile extraordinare dintre cele două culturi decât acest fapt.”
De fapt, Lăcrămioara Stratulat s-a dedicat foarte mult promovării Culturii Cucuteni-Tripolie în România și țări străine, fiind coordonatorul României al unei expoziții organizate la Vatican.
„România are în tezaurul său această cultură la care noi ne gândim că este mai mult decât atât. Este mai mult decât o cultură arheologică. Este o cultură care a ajuns într-un asemenea grad de civilizație, încât credem că nu exagerăm dacă spunem, în loc de cultura Cucuteni, civilizația Cucuteni. Având asemenea valori, multe dintre ele au fost încadrate la alte tezaure. Este păcat să le prezentăm doar publicului din țară, publicului român. De altfel, în România nu numai muzeele naționale, cât și muzeele județene au organizat foarte multe expoziții. Dar mi se pare foarte relevant pentru ceea ce discutăm acum, ceea ce s-a scos în afara țării prin exporturi temporare de patrimoniu. Bunăoară, în 1997 s-a organizat o mare expoziție la Thessaloniki în Grecia, urmată apoi de alte expoziții care au curs pe bandă rulantă în funcție de fondurile alocate popularizării acestei culturi. Credem că foarte important este momentul anului 2008, pentru că Ministerul Culturii din România a proclamat anul 2008 Anul Culturii Cucuteni, prilej cu care au alocat fonduri substanțiale pentru organizarea unor expoziții în afara țării. În 2008 a mai fost organizată o mare expoziție la Olten în Elveția, o expoziție la Bytom în Polonia și a fost exportată o expoziție dincolo de ocean, la New York, în Statele Unite. Începând cu anul următor, 2009-2010, această expoziție din America a fost organizată și la Muzeul Universității din Oxford și a revenit după aceea în țară. Expoziția de la Vatican din 2008 a marcat o premieră, din punct de vedere mondial, pentru prima dată cele trei țări - România, Ucraina și Republica Moldova, adică exact arealul de întindere al culturii Cucuteni, au organizat împreună la Roma, într-un spațiu extra muros de Vatican, dar care aparținea Vaticanului, la Palazzo della Cancelleria, o minunată expoziție. Eu am fost coordonator național din partea României al acestei expoziții. Practic, expoziția a avut aproximativ 500 de piese și a fost organizată exact după cum vă spuneam în colaborare cu toate muzeele din țară care aveau în patrimoniu artefacte aparținând culturii Cucuteni.”
Sub coordonarea doamnei Lăcrămioara Stratulat, arheologi chinezi au făcut în iulie 2018 o vizită în România.
În contextul acordului de cooperare şi schimburi culturale, încheiat cu Muzeul Culturii Yangshao din Mianchi din provincia Henan şi Institutul de Arheologie din cadrul Academiei Chineze de Ştiinţe Sociale, în iulie 2018, specialiștii din cele două instituții chineze au făcut o vizită de documentare la Iași. Lăcrămioara Stratulat își amintește:
„Îmi face o deosebită plăcere să-mi amintesc vizita colegilor noștri de la Institutul de Arheologie din Beijing, a domnului director, a șefului de programe, Dr. Li, cu care de altfel ne-am împrietenit, și cu care facem o echipă în actualul proiect, pe care îl desfășurăm. Desigur, dânșii au fost interesați și noi i-am însoțit practic în toate muzeele din zona Moldovei care dețin patrimoniu pe cultura Cucuteni. Și nu numai în muzee, deci nu numai în expoziții și depozite pentru că au avut acces și în depozite, ci și în anumite situri deschise în acel timp. Și să o luăm din nord. Colegii noștri au vizitat Muzeul de Istorie din Botoșani. Muzeul Bucovinei din Suceava, care după cum știți, are un sit arheologic care atunci nu s-a putut vizita. Dar cu echipa de anul ăsta sperăm să îi putem duce într-o scurtă vizită de lucru la Baia, județul Suceava, unde colegul nostru Emil Ursu a făcut descoperiri deosebite, care se leagă și de China. Apoi delegația a mai fost în județul Vaslui, la Muzeul de Istorie „Ștefan cel Mare”și Muzeul "Vasile Pârvan" din Bârlad, precum și la Muzeul din Piatra Neamț, Muzeul Civilizației Cucuteni din Piatra Neamț. Colegii noștri din China au mai făcut o vizită la Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” din Bacău, care deține și el importante obiecte aparținând culturii Cucuteni, care provin din siturile arheologice de la Mărgineni, de la Moinești, foarte importante obiecte pe care dânșii le-au descoperit și în expoziția de bază. Și nu în ultimul rând, vizita a fost prelungită cu ceea ce au putut să vadă aici la Palatul Culturii. Spuneam că suntem pe locul 2 ca număr și ca importanță de obiecte aparținând culturii Cucuteni.”
Expoziția „Drumul ceramicii policrome” pe tema culturii Yangshao, susținută în octombrie 2019 la Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași de către Institutul de Arheologie din cadrul Academiei Chineze de Științe Sociale și Muzeul de Cultura Yangshao din Mianchi, provincia Henan
Institutul de Arheologie din cadrul Academiei Chineze de Științe Sociale și Muzeul de Cultura Yangshao din Mianchi, provincia Henan, au susținut, în octombrie 2019, Expoziția „Drumul ceramicii policrome” pe tema culturii Yangshao la Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași. Muzeologii chinezi au dus 51 de replici aparținând culturii Yangshao la această expoziție. Iar după eveniment, aceste replici au fost dăruite muzeului român.
Lăcrămioara Stratulat (a treia din stânga), într-o vizită pe șantierul arheologic de la Qijiaping din provincia Gansu
Lăcrămioara Stratulat a vizitat până acum de trei ori China, respectiv în 2017, 2019 și 2023. În primele două vizite, ea a întreprins vizite de documentare la şantierele arheologice de la siturile Yangshao și Majiayao, comunicând cu colegii chinezi. Ea spune:
„A fost într-adevăr o experiență deosebit de interesantă, atât pentru mine cât și pentru colega mea Magda Lazarovici. În vizita noastră am fost însoțite de Prof. Dr. Li Xinwei. Am vizitat deopotrivă muzee și situri arheologice din regiunea Henan, Yangshao. Cu acest prilej a fost semnat și protocolul de înfrățire între Complexul Muzeal Național Moldova din Iași și Muzeul Sitului și Culturii Yangshao. Vizita noastră alături de domnul profesor Li Xinwei a continuat și în provincia Shaanxi. Apoi am vizitat Muzeul Soldaților de Teracotă din apropiere de Xi'an, care ne-a impresionat în mod deosebit atât prin unicitatea descoperirilor, cât și prin mijloacele moderne de prezentare, de interacțiune cu publicul. Excursia noastră de studii a continuat în sudul provinciei Gansu, unde am întâlnit o echipă de cercetare americano-chineză, primii fiind de la Universitatea Harvard, un proiect de cercetare vizând mai multe aspecte legate de neoliticul și epoca bronzului. Împreună cu echipa americană și chineză am mers la situl Majiayao, sit arheologic descoperit de Andersson în 1924. Ceramica Majiayao, pictată cu numeroase semne și simboluri, așa cum remarca și Dr. Li, se aseamănă cel mai bine cu cultura noastră, cu cultura Cucuteni. Majoritatea vaselor pictate sunt absolut spectaculoase, prin îmbinarea culorilor, motivele decorative, dar și prin semnele și simbolurile folosite. Mai mult, în cadrul prezentării noastre de la Beijing, un slide a fost cu semne și simboluri Cucuteni și Yangshao, respectiv Majiayao, iar colegii din China, împreună cu noi, nu le puteam deosebi. În Lanzhou am vizitat Muzeul Provinciei Gansu. Ne-a impresionat în mod deosebit bogăția exponatelor, mai ales cele care erau atât de asemănătoare cu exponatele noastre cucuteniene. Muzeul în sine este un muzeu foarte, foarte modern. A fost gândit cu multiple elemente de interactivitate pentru diferite categorii de public, în special pentru copii. Este un exemplu pentru noi de organizare a unui muzeu, cu atât mai mult cu cât noi, în următoarea perioadă de timp, vrem să ne refacem expozițiile permanente. Chiar dacă știam din literatura de specialitate despre asemănările vizibile dintre cultura Cucuteni și cultura Yangshao, respectiv Majiayao, în ceea ce privește ceramica pictată, această deplasare ne-a dovedit o dată în plus faptul că există asemănări izbitoare între ceramica acestor două civilizații prestigioase aflate la distanțe atât de mari, în kilometri.”
