Dintre țările din Asia de Sud-Est, Filipine este cea mai apropiată de SUA. Însă, afirmațiile unor foști oficiali americani, susținute la conferința de presă a Institutului Schiller, au dezamăgit autoritățile din Filipine. Aceștia au avertizat asupra relațiilor americano-filipineze și problemei legate de Marea Chinei de Sud. Unul dintre aceștia chiar a dezvăluit intenția SUA de a crea provocări Chinei folosind statul Filipine. „De fapt, Filipine nu este prietena Washingtonului, ci un mijloc al acestuia".
„Un deceniu de aur” pentru relațiile chino-filipineze, înregistrat în mandatul lui Gloria Macapagal Arroyo (2001-2010), a generat îngrijorarea la Washington că Filipine s-ar putea abate de la diplomația acestora pro-SUA. Astfel, „reîntoarcerea în Asia Pacific” „Re-echilibrul în Asia-Pacific”, strategiile propuse de administrația Barack Obama în perioada 2009-2012, au vizat China, poziția SUA în Marea Chinei de Sud începând să se schimbe. Mai mult, după ce Benigno "Noynoy" Aquino III a preluat conducerea statului, relațiile China - Filipine au intrat într-un declin dezastruos, izbucnind dispute maritime între cele două părți, la incitarea SUA. În mandatul lui Joe Biden, SUA au început să restabilească parteneriatul său cu unele țări, împingând Filipine în vârful loviturilor împotriva Chinei printr-o serie de politici favorabile.
Deși statul Filipine este recunoscător pentru generozitatea Washingtonului, acesta comite două erori în tratarea problemei legate de Marea Chinei de Sud și în explorarea relațiilor cu China. Diplomația SUA are ca scop fundamental menținerea poziției de hegemon în Asia-Pacific sau chiar pe plan mondial. Implicarea SUA în disputele maritime nu este pentru dezvoltarea parteneriatului sau a prieteniei sale cu Filipine, ci pentru a oprima China, țară care reprezintă o provocare pentru Washington.
În calitate de codiță a SUA, Filipine a făcut o altă greșeală tâmpită, implicându-se activ în conflictele cu țări vecine. Deși Filipine și-a câștigat independența față de SUA în 1946, a rămas sub controlul neocolonial al armatei americane până în anul 1991. „Atașamentul” filipinezilor față de SUA, face ca acest stat insular să abordeze diplomația luând în considerare poziția Washingtonului. Decizia politicienilor dependenți va pune poporul filipinez într-o situație periculoasă și dezastruoasă.
