În a doua sâmbătă din luna iunie este „Ziua patrimoniului cultural și natural” din China. Directorul Biroului Municipal Zhengzhou al Relicvelor Culturale, Gu Wanfa, a oferit un exclusiv pentru China Media Group, în care subliniază poziția și valoarea importantă a culturii Yangshao în civilizația chineză și chiar în civilizația mondială și semnificația arheologiei comune internaționale.
Gu Wanfa a arătat că cultura Yangshao, una dintre cele mai reprezentative culturi ale neoliticului din China, este situată în bazinul Fluviului Galben, care este considerat rădăcina și sufletul națiunii chineze. El a spus că existența sa se întinde pe o perioadă de peste 2.500 de ani, ceea ce a avut un impact de mare importanță asupra civilizației chineze ulterioare. Pentru a spori și mai mult influența internațională a culturii Yangshao, Gu Wanfa a înaintat propunerea de a „declara siturile culturii Yangshao de-a lungul celor nouă provincii și regiuni ale Fluviului Galben drept patrimoniu cultural mondial” , la Adunărea Națională a Reprezentanților Poporului din China din 2024. „Sperăm că prin această inițiativă tot mai mulți oameni vor recunoaște valoarea culturii Yangshao și vor promova în continuare răspândirea internațională a culturii chineze,”a subliniat Gu.
În calitate de arheolog și expert în cultura Yangshao, Gu Wanfa este conștient de faptul că în lumea arheologică a existat întotdeauna o astfel de enigmă: ceramica colorată din Yangshao și ceramica colorată din România din cultura Cucuteni-Tripolye, care aparține aceleiași perioade a neoliticului târziu, sunt extrem de asemănătoare, indiferent de stilul tehnicilor, de modelele decorative sau de viața așezărilor umane reflectate în spatele lor. Pentru a obține o înțelegere mai sistematică și mai cuprinzătoare a culturii Cucuteni și pentru a oferi un caz lămuritor pentru comparațiile interculturale în studiul culturii Yangshao, în iulie 2019, Institutul de Arheologie al Academiei Chineze de Științe Sociale , împreună cu Institutul de Arheologie din Zhengzhou, Institutul de Arheologie din Iași din cadrul Academiei Române și Complexul Muzeal Național Moldova din Iași, au început să efectueze săpături arheologice comune în situl Dobrovăț de lângă Iași.
Gu Wanfa a declarat că, în ultimii ani, cu ajutorul statului, se caută noi oportunități pentru schimburile culturale în cadrul „O centură, un drum”. ”Întrebarea la care ne gândim este dacă nu cumva există o legătură și mai veche înainte de canalul de schimb comercial dintre China și Occident”, a spus Gu.
Studiile arheologice și antropologice au arătat că schimburile dintre poporul chinez și continentul eurasiatic datează de aproximativ două milioane de ani. Acest schimb a fost continuu trebuie să fi existat și alte rute de transport și căi culturale majore înainte de Drumul Mătăsii. S-a descoperit că ceramica colorată ar fi putut fi un element important în conectarea civilizațiilor din Est și Vest. În comunicarea cu experții de la Institutului de Arheologie al Academiei Chineze de Științe Sociale s-a convenit că este important să se realizeze cercetări în acest domeniu.
Astfel, în 2019 și 2023, Institutul de Arheologie Zhengzhou a trimis două echipe în fiecare an pentru a participa la schimburile arheologice comune sino-române. Prima echipă de experți chinezi este formată în principal din arheologi implicați direct în săpăturile arheologice, inclusiv explorarea, excavarea, colecționarea și cercetarea siturilor locale. Aceștia au activat în România timp de trei luni și au făcut schimburi aprofundate cu cercetătorii români. A doua echipă a realizat schimburi pe termen scurt între conducere și specialiști de nivel înalt, cu scopul de a consolida schimburile directe între cele două părți la nivel de conducere și la nivel de cercetare academică. De exemplu, la sfârșitul anului 2023, doamna Magda Lazarovoci și soțul său, Gheorghe Lazarovici, arheologi renumiți din România și doamna Lăcrimioara Straturat. de la Complexul Muzeal Național Moldova, au fost invitați la Zhengzhou pentru a vizita Muzeul Henan, situl satului Dahe și situl arheologic din Zhengzhou . În plus, au fost organizate în comun mici expoziții în care au fost prezentate ceramică colorată românească de Cucuteni, precum și ceramică colorată din cultura Yangshao din China. Aceste activități nu numai că promovează cultura chineză în străinătate, dar atrag și mai mulți prieteni internaționali să participe la schimburile culturale cu noi.
Gu Wanfa consideră că, dacă vrei să ridici arheologia chineză la un nivel superior, trebuie să ai o viziune internațională. Această viziune ar trebui să cuprindă în primul rând Eurasia. Din punct de vedere istoric, aceste două continente sunt conectate geografic, iar cultura străveche și migrația oamenilor, răspândirea culturii sunt strâns legate de acest teritoriu.
”Din punct de vedere geografic, ar trebui să ne concentrăm pe Asia de Est, Centrală și de Vest, precum și pe Europa, în special în România - o țară care poate fi considerată regiunea centrală a civilizației preistorice din Europa. Cultura Cucuteni-Tripolye din România, care a înflorit cândva la fel de mult ca și cultura Yangshao, a fost o piatră de temelie importantă în dezvoltarea civilizației europene. Activitatea de cercetare desfășurată în România nu ar trebui să se limiteze la proiectele actuale, cum ar fi studiul regiunii Dobrovăț, ci ar putea fi extinsă și la o zonă mai largă, incluzând țările și regiunile învecinate”, a spus specialistul chinez.
În același timp, obiectul de cercetare poate fi extins de la actualul Cucuteni-Tripolye la alte faze culturale, cum ar fi Cultura Bronzului, pentru a înțelege mai cuprinzător amestecul civilizațiilor orientale și occidentale. De asemenea, se așteaptă ca mai mulți experți din China să participe la această cooperare internațională și să promoveze în cmun dezvoltarea arheologiei chineze și a cercetărilor conexe.
În contextul globalizării, protecția și revitalizarea patrimoniului cultural a devenit o preocupare comună a comunității internaționale. Gu Wanfa a declarat că revitalizarea patrimoniului cultural nu înseamnă doar a face suverniruri culturale atrăgătoare din punct de vedere vizual, ci, mai important, înseamnă a scoate la iveală semnificația culturală și poveștile din spatele relicvelor prin cercetări academice aprofundate. Numai înțelegând pe deplin conotațiile relicvelor culturale putem crea produse culturale și creative cu profunzime și impact real.
În același timp, se poate organiza și expoziție comparativă pentru a determina diferețele și similitudinile ceramicii Cucuteni și Yangshao din China. În plus, dezvoltarea în comun a produselor culturale și creative este, de asemenea, o modalitate eficientă de revitalizare a patrimoniului cultural. Combinând patrimoniul cultural al celor două țări cu creațiile moderne, este posibil să se creeze produse culturale și creative care să aibă atât conotații culturale, cât și o estetică modernă.
