Un grup de funcţionari guvernamentali japonezi au ajuns, joi dimineaţă, la sediul companiei Suzuki, pentru a efectua o inspecţie. În urmă cu câteva zile, cinci producători auto japonezi, inclusiv Suzuki, au fost acuzaţi de falsificarea testelor, fapt care a atras atenţia publicului. Unii analiști au subliniat că industria auto este pilonul sectorului manufacturier din Japonia, iar acest scandal va genera un impact negativ în ţară şi pe plan internaţional.
Guvernul nipon a publicat, în Decembrie 2023, rezultatele unei anchete potrivit căreia compania Daihatsu a falsificat testele de performanță încă de la sfârşitul anilor '80, când sectorul manufacturier din Japonia era în epoca de aur. Asta înseamnă că falsificarea datelor de testare în compania Daihatsu a durat peste 30 de ani.
În afară de Daihatsu, guvernul japonez a descoperit, la sfârşitul lunii Mai 2024, că grupurile Toyota, Honda, Mazda, Yamaha și Suzuki, au falsificat la rândul lor testele de siguranţă. Problema falsificării testelor a fost identifică la 38 de modele auto, între care șase încă se află în vânzare, numărul total de vehicule fabricate de aceste comanii fiind de cinci milioane.
"Produsele japoneze mai merită încredere?", a întrebat ziarul nipon Mainichi Shimbun. Potrivit articolului, în ultimii ani, aproape anual au izbucnit scandaluri în industria auto japoneză, motivele prezentate de producători fiind similare: scurtarea ciclului de cercetare-dezvoltare şi realizarea mai multor beneficii pe termen scurt, conducerea companiilor auto stabilind sarcini nerezonabile şi forţând muncitorii să asume riscuri în producţie.
Falsificarea datelor de testare nu este un lucru întâmplător în rândul companiilor japoneze. Potrivit unei anchete desfăşurate în Octombrie 2023, între anii 2018-2023, 25% dintre companiile japoneze au efectuat acţiuni ilicite, între care deturnarea de fonduri publice, fraude şi încălcarea regulamentelor, 32,7% dintre produse fiind implicate în scandal.
În ultimele decenii, industria manufacturieră din Japonia a obținut realizări remarcabile, dar acest lucru a dus la faptul că unele companii nu sunt conștiente de criza latentă, fiind mulțumite de situaţia actuală, amânând adaptarea la noile tehnologii înalte şi noile evoluţii de pe piaţă. Ca urmare, a devenit tot mai dificil pentru acestea să asigure o dezvoltare durabilă în inovaţie.
În plus, există o cultură tradiţională a companiilor japoneze ca ierarhia să fie strict respectată. Majoritatea angajaţilor nu au curajul ca să pună la îndoială deciziile conducerii. Consiliul de administraţie joacă un rol de echilibrare tot mai scăzut, iar autenticitatea informațiilor date publicităţii privind situaţia companiilor nu poate fi garantată. Birocraţia a afectat grav reforma companiilor japoneze.
Pe de altă parte, departamentele guvernamentale japoneze nu și-au îndeplinit în mod eficient atribuţiile în stabilirea standardelor, controlului şi inspecţiei, precum şi în aplicarea sancţiunilor. Unele companii au reusit să scape foarte uşor de monitorizare şi pedeapse, fapte care au dus la o creștere a falsificării şi fraudei.
Din cauza incidentelor de fraudă, asigurarea pieţei cu unele modele de autovehicule lansate de marile companii japoneze a fost suspendată, fapt care va aduce pierderi economice uriaşe pentru constructorii auto şi companiile partenere din lanţul de aprovizionare. Analiştii consideră că în cazul în care industria auto continuă să fie grav lovită, creşterea PIB-ului Japoniei ar putea fi afectată.
Mitul fabricării în Japonia a fost distrus. Guvernul şi întreprinderile trebuie să reflecteze asupra acestor scandaluri şi să asigure reforme în diverse domenii. Poporul nipon şi consumatorii din alte ţări aşteaptă ca aceste probleme să fie rezolvate, iar maşinile japoneze să ofere mai multă siguranţă.
