Secretarul de stat american, Antony Blinken, este în vizită în China. Înainte de a porni spre China, Washingtonul a anunțat că Blinken va exprima în timpul vizitei sale îngrijorarea cu privire la capacitatea excesivă de producție a Chinei în sectorul energiilor noi. Oricine are cunoștințe de bază în economie va găsi că argumentul nu merită respins.
În primul rând, unii americani echivalează exporturile de produse cu productivitatea excesivă, ceea ce este în contradicție cu bunul simț economic și contravine tendinței de dezvoltare a globalizării.
Într-un sistem economic global cu un nivel ridicat de diviziune a muncii, comparația între producție și cerere nu poate fi limitată la o anumită țară sau regiune. După practica diferitelor țări, este un fenomen obișnuit că toată capacitatea de producție a unei industrii este mai mare decât cererea internă și, prin urmare, exporturile sunt o consecință normală. De exemplu, 80% dintre cipurile produse în Statele Unite și automobilele fabricate în Germania sunt exportate, iar avioanele de pasageri realizate de giganții Boeing și Airbus sunt, de asemenea, exportate în cantități mari.
Pe lângă industria manufacturieră, sectorul energiilor noi este în prezent o altă țintă a loviturilor SUA. Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), pentru a atinge obiectivul neutralității carbonului, cererea globală pentru vehicule pe energii noi va ajunge la 45 de milioane de unități în 2030, iar cererea pentru noua capacitate fotovoltaică instalată va ajunge la 820 GW, fiind de aproximativ 4,5 ori, şi respectiv de 4 ori mai mare, comparativ cu anul 2022. Este evident că actuala capacitate de producție este departe de a satisface cererea pieței, în special cererea potențială uriașă pentru produse pe energii noi a țărilor în curs de dezvoltare. În calitate de cea mai mare piață de energie regenerabilă și cel mai mare producător de astfel de echipamente din lume, capacitatea de producție de înaltă calitate a Chinei nu este în exces, ci este cerută urgent de către lume.
După cum au subliniat mulți analiști, în spatele criticii americane se află trei lucruri de sprijin: interese, voturi și hegemonie. Anul acesta au loc alegerile prezidențiale în Statele Unite. Așa-numita teorie cu „productivitatea excesivă” susținută de SUA în acest moment nu este altceva decât un pretext pentru protecționism și este folosită ca instrument pentru a câștiga voturi și a urmări interese personale. Statele Unite răspândesc conceputul de productivitate excesivă, dar practica reflectă gândirea acestora cu „sumă zero” și logica hegemonică.
