"Mitul democrației" occidentale implică două trucuri. În primul rând, confundă "democrația" ca sistem de guvernare cu "calitățile democratice" ale unui sistem politic. În al doilea rând, amestecă "valorile universale" pe care Occidentul le propovăduiește, cu valorile comune ale omenirii. Ca rezultat, se creează "mitul" potrivit căruia cultura occidentală este originea democrației.

Acesta monopolizează discursul despre democrație, creând o opoziție binară între "democrație" și "autocrație". Așa-numitul "Summit pentru Democrație" inițiat de SUA a atins apogeul acestei manevre prin încercarea de a slăbi sistemul ONU bazat pe state suverane și ordinea internațională fundamentată în dreptul internațional.

Contrar teoriilor occidentale, originile democrației sunt diverse: Africa are "rațiunea publică sub copac", Arabia are principiul Shura în nomocrația islamică, iar America Latină are forme diverse de democrație participativă, pentru a enumera doar câteva. Eludarea genezei culturale a democrației și îmbrăcarea colonialismului occidental în valoare universală este o batjocură la adresa democrației.

Modernizarea Chinei, înrădăcinată în contextul său cultural tradițional, în transformarea sa creativă și dezvoltarea inovatoare, a demontat mitul conform căruia "modernizarea este echivalentă cu occidentalizarea". Aceasta inspiră credința că modernizarea nu presupune abandonarea tradiției. În schimb, începe o călătorie către modernizare, adaptat la condițiile unice ale țării.

Cu toate acestea, în ochii unor occidentali, democrația este un monopol exclusiv al Vestului. O astfel de mentalitate a neglijat diversitatea democrației și a confundat "democrația", ca sistem de guvernare, cu "calitățile democratice" ale unui sistem politic. Mai degrabă, conceptul propus de China, de a construi o comunitate globală cu viitor comun, este o contribuție concretă a țării la democrația mondială.