Oamenii s-au adunat pe piața Trafalgar (Londra) să-l comemoreze pe Aaron Bushnell. (29 februarie 2024/CFP)

"Nimic mai mult decât autoincendierea unui militar american în fața Ambasadei Israelului în SUA nu poate exprima nemulțumirea față de politica americană privind Israelul", consemnează site-ul Politico, după ce Aaron Bushnell (25 ani), și-a dat foc și a murit.

Bushnell a fost militar al Forțelor Aeriene ale SUA. La data de 25 februarie s-a apropiat de Ambasada Israelului din Washington și, după ce s-a stropit cu un lichid, și-a dat foc, strigând "Palestina liberă". Ca urmare a stării medicale critice, a murit. Într-un videoclip înregistrat înainte de gestul extrem, Bushnell a transmis: "Nu voi mai fi complice la genocid".

Un prieten de-al său a declarat că, în ziua de dinaintea autoincendierii, Bushnell i-a dezvăluit multe dedesubturi militare, afirmând că "forțele americane s-au implicat direct în genocidul palestinienilor". Conform presei americane, încă din octombrie 2023, SUA au trimis forțe speciale în Israel. Lui Bushnell i-a fost silă de atitudinea autorităților care au "recurs la forță, în mod imprudent", și s-a gândit să se retragă din serviciul militar.

Pe rețelele de socializare, foarte mulți internauți americani au exprimat simpatie și înțelegere față de gestul lui Bushnell, subliniind că a fost "de buna-credință în fața SUA" și că guvernului trebuie să îi fie rușine de politica legată de Israel.

Acesta nu este primul incident extrem înregistrat în SUA. În decembrie 2023, o femeie s-a autoincendiat în fața Consulatului Israelului din Atlanta, fiind rănită grav. 

Potrivit Politico, înainte de autoincendierea lui Bushnell, oficialii americani au exprimat dezamăgirea față de politica Washingtonului privind Gaza. "Guvernul stă pasivă în fața atrocităților, dar eu nu pot să tac", a scris în Ianuarie un oficial de înalt rang, în scrisoarea de demisie.

Din octombrie 2023, aproape 30.000 de civili și-au pierdut viața, alte două milioane rămânând fără adăpost în urma conflictului Israel-Palestina. Conflictul sângeros a scos în evidență urgența rezolvării problemei Palestina-Israel, reflectând consecințele politicilor americane care avantajează Israelul, ipocrizia și dublu standard al "drepturilor omului de tip american".

Construcțiile distruse în Fâșia Gaza (29 februarie 2024/CFP)

După izbucnirea noului conflict, comunitatea internațională este îngrijorată de escaladarea războiului, solicitând tot mai puternic încetarea focului. În calitate de țara cu influență majoră în Orientul Mijlociu, ce fac Statele Unite?

De la trimiterea mai multor forțe militare în Orientul Mijlociu, la acordarea unei cantități mari de ajutor militar Israelului, până la blocarea adoptării rezoluțiilor privind încetarea focului în Gaza, în Consiliul de Securitate al ONU, acțiunile SUA au acutizat criza, ducând la înrăutățirea situației umanitare în Fâșia Gaza, împingând zonă într-un pericol tot mai mare.

Mulți specialiști în Orientul Mijlociu au arătat că SUA au avantajat și au tolerat Israel în mod conștient, producând tulburări în regiune. Actuala administrație americană se pronunță pentru rezolvarea conflictului Palestina-Israel prin "soluția două state", dar tergiversează aplicarea ei. Ca urmare s-a ajuns la izbucnirea noului conflict.

Politicienilor americani nu le pasă de familiile distruse în război, de condamnarea comunității internaționale, nici de protestele propriilor cetățeni. Pentru ei contează doar interesele și hegemonia SUA.

Aceste practici au costurile lor. Guvernul american a pierdut sprijinul intern, iar pe plan internațional a pierdut prestigiul. Secretarul general al Ligii Arabe, Ahmed Aboul Gheit, a declarat că Washingtonul, din punct de vedere politic și moral, este responsabil pentru războiul dus de Israel în Fâșia Gaza. Conform unor analize, acumularea nemulțumirilor populației americane ar putea da o lovitură grea în alegerile din acest an.

Bushnell "a încercat să trezească conștiința oamenilor, prin autoincendiere", a transmis David Cortright. Tânărul militar a protestat riscându-și, sunând alarma pentru politicienii americani, să nu mai încalce drepturile omului sub pretextul drepturile omului, acordând o șansă "soluției două state".