La sfârșitul lunii septembrie a acestui an, noua capacitate de energie eoliană instalată în China ocupa primul loc în lume, și asta pentru 14 ani consecutivi și 13 ani consecutivi la capacitatea instalată cumulată, reprezentând mai mult de jumătate din piața globală. În prezent, aproape jumătate din capacitatea instalată la nivel mondial de generare a energiei fotovoltaice se află în China, mai mult de jumătate din vehiculele cu energie nouă din lume se deplasează în China, un sfert din zona nouă împădurită din lume se află în China.
Prin aceste cifre, nu este greu de înțeles de ce contribuția Chinei a atras atenția la cea de-a 28-a Conferință a semnatarilor Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, desfășurată la Dubai.
Cel mai probabil, aproape toată lumea simte că fenomenele meteorologice extreme sunt din ce în ce mai frecvente, iar schimbările climatice au devenit o adevărată criză. În ziua deschiderii COP28, Organizația Meteorologică Mondială (OMM) a publicat un raport în care anunță că anul 2023 este cel mai călduros an din istoria omenirii.
În calitate de cea mai mare țară în curs de dezvoltare din lume, China a jucat un rol-cheie în promovarea încheierii și intrării în vigoare a Acordului de la Paris și a depus, de asemenea, propriile eforturi pentru a atinge obiectivul pe termen lung. China a făcut din combaterea schimbărilor climatice o strategie națională, a dezvoltat energia regenerabilă, a stabilit un sistem de politică "1+N" de plafonare a emisiilor de dioxid de carbon și de neutralitate a emisiilor de dioxid de carbon, a promovat ajustări structurale în industrie, energie și transporturi și a creat cea mai mare piață de carbon din lume care acoperă emisiile de gaze cu efect de seră. Până în 2022, emisiile de dioxid de carbon ale Chinei au scăzut cu peste 51% față de nivelurile din 2005. În ultimul deceniu, China a susținut o creștere economică de 6,2% cu o rată medie anuală de creștere de 3% a consumului de energie.
În același timp, China promovează activ guvernanța climatică globală și oferă sprijin și asistență altor țări în curs de dezvoltare prin intermediul cooperării Sud-Sud. De exemplu, în Kenya, centrala fotovoltaică Garissa de 50 MW, cea mai mare din Africa de Est, construită de o companie chineză, pusă în funcțiune în 2019, este capabilă să susțină cererea de energie electrică a 70.000 de gospodării care totalizează peste 380.000 de persoane, atenuând astfel în mod eficient "deficitul de energie" din regiune. Până la sfârșitul lunii iunie a acestui an, China a semnat 46 de documente de cooperare Sud-Sud privind schimbările climatice cu 39 de țări în curs de dezvoltare.
Din punct de vedere pragmatic, China este o țară în curs de dezvoltare, cu o populație mare și o relativă lipsă de resurse energetice, și se confruntă cu multe dificultăți și provocări în procesul de transformare și inovare ecologică. China a trecut în câteva decenii prin procesul de industrializare prin care țările dezvoltate occidentale au trecut timp de sute de ani și, de asemenea, va finaliza cea mai mare rată de reducere a intensității emisiilor de carbon din lume și va realiza cel mai scurt timp din istorie pentru a trece de la vârful de emisii de carbon la neutralitatea emisiilor de carbon, ceea ce este mai dificil decât se poate imagina, necesitând eforturi intense și minuțioase.
China va continua să își facă partea sa pentru a aborda schimbările climatice globale. Cu toate acestea, în fața provocării reprezentate de schimbările climatice, nu este suficient să ne bazăm doar pe eforturile câtorva țări și este necesar să practicăm multilateralismul și să insistăm asupra responsabilităților comune și diferențiate, pentru cooperarea globală. Țările dezvoltate, în special, au o responsabilitate istorică în ceea ce privește schimbările climatice și ar trebui să preia conducerea în ceea ce privește reducerea semnificativă a emisiilor și furnizarea de sprijin financiar, tehnologic și de consolidare a capacităților pentru acțiuni climatice în țările în curs de dezvoltare.
Potrivit ultimelor știri, în primele patru zile de la deschiderea COP28, guvernele, companiile, investitorii și alte entități au oferit peste 57 de miliarde de dolari în finanțare pentru angajamentele din agenda climatică. Printre acestea, Fondul pentru pierderi și pagube, convenit în prima zi a conferinței, a primit 725 de milioane de dolari în promisiuni din partea țărilor pentru a finanța țările sărace să facă față impactului adus de dezastrele climatice.
Acțiunile vorbesc mai tare decât cuvintele. Guvernanța globală în domeniul climei necesită acum nu doar angajamente verbale, ci și acțiuni practice. Nicio țară nu poate sta deoparte în lupta împotriva schimbărilor climatice. Modalitatea fundamentală prin care omenirea poate aborda schimbările climatice este de a practica multilateralismul, cu Organizația Națiunilor Unite în centrul său, de a răspunde pe deplin la preocupările țărilor în curs de dezvoltare și de a lucra în solidaritate și cooperare pentru a promova o transformare ecologică. China va continua să contribuie la guvernanța climatică globală în cea mai bună măsură a capacității sale, încercând să atingă nivelul maxim de emisii de carbon până în 2030 și neutralitatea emisiilor de carbon până în 2060, și va face ceea ce spune că va face.
