(www.cfp.cn)

Dacă nu țineți minte ce ați mâncat cu câteva ore în urmă sau nu țineți minte numele prietenilor sau ale membrilor de familie când îi vedeți, dacă aveți alte simptome similare, nu trebuie să ignorați problema. Este posibil să fie o alarmă preventivă legată de demența senilă. Tulburările cognitive reprezintă nucleul Alzheimer sau demenței senile cauzate de diverse motive. Să vedem care sunt semnale de alarmă pentru demență senilă.

1. Memoria slabă

Memoria slabă este considerată de obicei simptomul care apare cel mai devreme. În faza preliminară, unii pacienți uită mereu ce au făcut cu puțin timp înainte sau unde au pus anumite lucruri.

2. Nu pot fi derulate acțiuni de rutină

Pacienții uită uneori chiar și obiceiurile și pasiunile de mai mulți ani, precum gustul preferat.

3. Bariera lingvistică

Uneori pacienții nu pot găsi cuvintele pentru o expresie simplă. De pildă, când doresc să se spele pe dinți, nu pot exprima clar și spun că vor un pix cu păr, în loc de periuță de dinți.

4. Tulburări legate de oră și loc

Uneori pacienții nu pot spune sau spun greșit în ce an, lună sau sezon sunt, nu pot găsi drumul spre casă, nu știu dacă sunt acasă sau în spital.

5. Pierderea judecatei

Unii pacienți nu pot alege pe baza schimbărilor vremii hainele potrivite. Vara se îmbracă în haine de iarnă.

6. Insuficiență în gândirea abstractă

Unii pacienți uită semnificațiile numerelor, nu știe câți bani au. De pildă, când trebuie să plătească un yuan, plătesc cu insistență 100 de yuani.

7. Punerea obiectelor în locuri greșite

Unii pacienți pun mereu obiectele folosite zilnic în locul greșit. De pildă, după călcarea hainelor, pun fierul de călcare în frigider.

8. Schimbarea comportamentală și stării morale

Pot să apară schimbări de comportament și atitudine morală, la unii pacienți. De pildă, unii pacienți se supără brusc și fără motiv, în timp ce mănâncă cu poftă.

9. Schimbarea caracterului

Caracterul unor pacienți se modifică brusc. Ei ar putea deveni bănuitori, confuzi, sfioși sau dependenți excesiv.

10. Lipsa interesului pentru viață

Unii pacienți își pierd interesul pentru viață, putând sta ore în șir în fața televizorului.

Activități care ajută la încetinirea îmbătrânirii creierului

Indiferent dacă este vorba de oameni sănătoși sau cu tulburări cognitive, bunele obiceiuri de viață sunt benefice pentru menținerea sănătății creierului. Specialiștii recomandă să citim cât mai mult, să scriem, să facem calcule, pentru menținerea funcționării regulate a creierului, pentru îmbunătățirea circulației sangvine din creier și amânarea îmbătrânirii creierului.

Oamenii de vârstă mijlocie sau înaintată este bine să meargă des în aer liber, să stimuleze cortexul cerebral, pentru încetinirea scăderii funcțiilor cerebrale.

Prevenirea și tratarea în mod activ a bolilor cronice precum hipertensiune arterială, diabetul, hiperlipidemia, scleroza arterială, constituie o măsură eficientă pentru amânarea îmbătrânirii creierului.

Dacă învățați să cântați sau să interpretați la un instrument muzical, îmbătrânirea creierului va fi mai lentă.

Exercițiile fizice moderate ajută la îmbunătățirea memoriei. De asemenea, scăderea greutății corporale este benefică pentru menținerea tinereții creierului.

Consumul de băuturi alcoolice și fumatul pe termen lung cresc pericolul de demență senilă cauzată de blocarea vaselor sangvine cerebrale.

Menținerea unui program de somn zilnic la amiază de aproximativ 20 de minute ajută la prevenirea demenței senile, îmbunătățind capacitatea mentală.

Nu în ultimul rând, consumul de legume cu frunze verzi favorizează prevenirea bolii Alzheimer.