Președintele SUA, Joe Biden, a semnat joi un decret administrativ prin care înființează un mecanism de cenzurare a investițiilor în străinătate și restricționează entitățile americane să investească în domeniile semiconductoare și microelectronice, tehnologia informației cuantice și inteligența artificială în China. Conform presei americane, decretul va intra în vigoare după un an, și până atunci, administrația americană va asculta părerile cetățenilor despre acesta, apoi îl va regla.
Organizațiile economice americane au exprimat îngrijorări față de acest decret. Asociația Industriei de Semiconductoare din SUA a anunțat că va prezenta opiniile sale și speră că până la urmă regulile vor permite producătorilor de cipuri americane „să intre pe principalele piețe, inclusiv China”. Reprezentanții Asociației Naționale a Capitalului de Risc au declarat că urmăresc îndeaproape urmările decretului, ca să se asigure că acesta „nu va produce consecințe de neașteptat investițiilor companiilor americane”.
Conform analiștilor, elaborarea decretului administrativ este mai mult „un truc politic”care denotă circumstanțele politice bolnave de la Washington, în care predomină mentalitatea de suprimare a dezvoltării Chinei și atitudinile dure față de China devin poziția corectă din punct de vedere politic. Mai mult, anul viitor vor avea loc alegerile prezidențiale și nu este de mirare ca administrația Biden să elaboreze restricțiile pentru investițiil în China ca un mijloc de atragere a voturilor.
La 1 august, agenția de rating Fitch a retrogradat ratingul de credit al SUA, un gest prin care a exprimat îngrijorările sale față de economia SUA. De data aceasta, dacă vor fi aplicate restricțiile pentru investițiile în China, ar fi îngreunată și mai mult economia americană, acestea ar deveni un „boomerang”care va lovi în final Washingtonul însuși.
Conform statisticilor, între toate companiile chineze care au primit capital de risc, o treime din acestea au investiții americane. Unii analiști au afirmat că dacă se va retrage capitalul american, locul lor va fi substituit imediat de capital din alte țări. Și The New York Times a recunoscut că „China nu duce lipsă de capital”. Dar în afară de China, îi este greu capitalului american să găsească o piață care să poată aduce profituri atât de mari. Șeful executiv al companiei Intel, Pat Gelsinger, a menționat că „orice politică ce va face mai îngustă calea Intel de a pătrunde pe piața chineză, va scădea capacitatea noastră de investiții, producție și dezvoltare în SUA.”
Mai mult, în cazul în care acest decret va fi implementat, va produce tulburări lanțului industrial și celui de aprovizionare global. Să luăm industria cipurilor drept exemplu, aceasta este o industrie cu un înalt nivel de globalizare care necesită coordonarea și cooperarea diferitelor țări. Producția unor cipuri avansate cuprinde peste 1.000 de proceduri care trebuie finalizate prin mai mult de 70 de colaborări transfrontaliere. Este imposibil ca partea americană să rămână neafectată de „decuplarea”promovată de ea însăși, în ciuda regulilor de piață. Mai ales că China este cea mai mare piață de cipuri din lume, și dacă vor pleca companiile americane sigur că vor fi prejudiciate interesele lor.
Pe de altă parte, acțiunea de a impune restricții asupra investițiilor în China dă o altă lovitură reputației SUA. De când a preluat funcția, Biden a făcut promisiuni părții chineze că nu urmărește „decuplarea” de China și nu intenționează să împiedice dezvoltarea Chinei și altele. În cursul acestui an, mai mulți oficiali de rang înalt americani au vizitat China și au declarat că vor implementa consensul realizat de cei doi șefi de stat în cadrul întâlnirii de la Bali, promovând dialogul și cooperarea cu partea chineză. În prezent, Washingtonul adoptă măsuri de restricționare a investițiilor cu scopul de a bloca dezvoltarea înaltelor tehnologii în China. Spune una și face cu totul alta.
Raportul Investițiilor Mondiale în 2023 prezentat în iulie de Conferința Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare arată că în 2022, în contextul în care investițiile directe străine pe plan global au scăzut cu 12% față de anul precedent, investițiile directe străine atrase de China au crescut cu cinci procente, totalizând 189,1 miliarde USD. Această creștere contra tendinței de scădere dovedește atracția pieței chineze și vestește sfârșitul firesc al practicii Washingtonului de a interveni în economie cu măsuri politice.
