„A fost pentru prima dată, după o lungă perioadă, când Uniunea Europeană a abordat probelema Insulelor Malvine”, a declarat un oficial din Argentina, participant la cea de-a treia ediție a Summitului Comunității Americii Latine-Uniunea Europeană, desfășurată la Bruxelles. Declarația vizează includerea problemei suveranității Insulelor Malvine în declarația finală a reuniunii, în care ambele părți sunt de acord cu soluționarea disputelor în mod pașnic, prin dialog, în baza respectului normelor internaționale.
În declarație, UE a transmis că a luat notă de poziția Comunității Americii Latine în problema suveranității Insulelor Malvine, reafirmând angajarea pe baza obiectivului și principiilor Cartei ONU. Documentul a fost apreciat de autoritățile argentiniene, care l-au calificat drept o importantă „victorie în diplomație”. Totuși, autoritățile Marii Britanii s-au declarat nemulțumite, exprimând „regretul” în fața documentului.
Fiind o comunitate a țărilor dezvoltate occidentale, UE și-a schimbat atitudinea în problema Insulelor Malvine, fapt care nu este de mirare.
Pe de o parte, comunitatea internațională a stabilit de mult timp o concluzie cu privire la problema Insulelor Malvine și anume că este, în esență, o moștenire a colonialismului. Încă din 1965, Adunarea Generală a ONU a încadrat, prin rezoluția 2065, problema Insulelor Malvine în rândul subiectelor de decolonizare, solicitând Marii Britanii și Argetinei să soluționeze disputele prin negocieri. Comisia Specială a Națiunilor Unite pentru Decolonizare a solicitat în mod repetat Marii Britanii să organizeze negocieri cu Argentina. Cu atât mai mult, statele în curs de dezvoltare reprezentate de statele americano-latine și China au reafirmat sprijinul față de revenirea Argentinei la suveranitatea asupra Insulelor Malvine. În acest context, schimbarea atitudinii UE reflectă respectul și susținerea comunității internaționale a rezoluțiilor ONU, dar și sprijinul față de revendicările juste ale Argentinei.
Pe de altă parte, UE și-a schimbat atitudinea plecând de la starea de fapt. Summitul UE-CELAC din acest an a fost reluat după opt ani de întrerupere, fiind considerat un prilej de ameliorare a relațiilor bilaterale.
Afectată de criza din Ucraina, UE face față cu greu problemelor energetice, fiind grăbită să schimbe structura de securitate energetică. De asemenea, UE speră în intensificarea parteneriatului cu țările latino-americane în domeniul resurselor miniere și regenerabile. Însă, înainte de a prezenta o asemenea cerință, trebuie să își declare poziția în problemele istorice. La summitul UE-CELAC, țările latino-americane și-au exprimat nemulțumirea față de istoria colonială a Europei. UE a recunoscut că vechiul comerț transatlantic cu sclavi a produs suferințe greu de exprimat, fiind reafirmat astfel angajamentul față de principiile Cartei ONU.
În situația în care UE și-a clarificat poziția, Marea Britanie nu mai are nici un motiv să se prefac surdo-mută. Ținând cont de bogatele resurse de pescuit și de petrol din Insulele Malvine, dar și de poziția geografică specială, limitrofă Polului Sud, trupele britanice nu au dorit să plece, făcând numeroase exerciții militare. Totuși, este imposibil ca această ocupație să devină veșnică, ca urmare a unui război scurt, asemănător celui din 1982.
Comisia Națiunilor Unite pentru Limitele Raftului Continental a decis că Insulele Malvine se află în apele teritoriale ale Argentinei. La data de 20 Iunie 2023, ONU a organizat o ședință pentru examinarea problemei Insulelor Malvine. Comitetul Special al Națiunilor Unite pentru Decolonizare a adoptat o rezoluție care solicită Marii Britanii să reia negocierile cu Argentina și să soluționeze litigiile privind suveranitatea Insulelor Malvine, pe cale pașnică.
