Secretarul general al Națiunilor Unite, Antonio Guterres, a criticat Fondul Monetar Internațional (FMI) și Banca Mondială (BM) pentru sprijinul insuficient acordat țărilor subdezvoltate, cerând reforme drastice ale celor două instituții financiare multilaterale globale.
Franța va găzdui, săptămâna viitoare, la Paris, un summit financiar la care sunt invitați liderii mai multor țări, pentru a discuta chestiuni legate de reforma instituțiilor financiare multilaterale internaționale. Associated Press (AP) a informat că Antonio Guterres a publicat o analiza aprofundată a reformei FMI și Băncii Mondiale, înaintea summitului de la Paris, ceea ce poate fi numită o mișcare neobișnuită.
Antonio Guterres a arătat că structura și regulile FMI și Băncii Mondiale favorizează pe nedrept țările dezvoltate, în timp ce țările mai puțin dezvoltate beneficiază de aceste două instituții într-o măsură mult mai mică decât țările dezvoltate.
Guterres a susținut că epidemia COVID-19 a fost un „test de stres” pentru FMI și Banca Mondială, iar performanța celor două instituții în a ajuta țările mai puțin dezvoltate să facă față epidemiei „a eșuat în mod clar”.
Datele pe care le-a citat au arătat că, în timpul pandemiei, țările G7, care sunt considerate reprezentante ale țărilor dezvoltate, au primit un total de 280 miliarde USD de la FMI, în timp ce țările cel mai puțin dezvoltate au primit doar aproximativ 8 miliarde USD. Populația totală a țărilor G7 este de aproximativ 770 de milioane, în timp ce populația totală a țărilor cel mai puțin dezvoltate este de aproximativ 1,1 miliarde.
Diferența în sprijinul pentru țările dezvoltate și țările mai puțin dezvoltate este în conformitate cu regulile existente ale FMI, dar moral greșită, a susținut Guterres.
Este timpul ca FMI și Banca Mondială să corecteze greșelile de lungă durată și prejudecățile și nedreptățile care sunt înrădăcinate în arhitectura financiară internațională existentă, a spus Guterres, solicitând reforme majore la FMI și la Banca Mondială, inclusiv creșterea proporției reprezentanților în consiliile executive ale acestor două instituții ai țărilor în curs de dezvoltare, promovarea reformei cotei din FMI și îmbunătățirea utilizării fondurilor.
Potrivit Associated Press, nici FMI, nici Banca Mondială, nu au comentat în mod direct criticile și sugestiile lui Antonio Guterres, dar mulți experți au fost de acord cu opiniile exprimate de liderul ONU.
Maurice Kugler, profesor de politici publice la Universitatea George Mason din Statele Unite, a spus că pentru o lungă perioadă de timp, președintele Băncii Mondiale a fost un cetățean american nominalizat de președintele Statelor Unite ale Americii, în timp ce președinția FMI a fost deținută de un european. Sprijinul insuficient oferit de FMI și Banca Mondială pentru țările care au cea mai mare nevoie de asistență este o reflectare a acestei structuri de guvernanță îndelungată a Statelor Unite și Europei.
Richard Gowan, directorul pentru programului Națiunilor Unite din Crisis Group, a spus că Statele Unite și Europa controlează puterea de decizie a FMI și a Băncii Mondiale, iar țările africane au foarte puține drepturi de vot. Acest fenomen a stârnit, mai de mult, nemulțumiri. Un număr de țări în curs de dezvoltare au exprimat de repetate rânduri deplângerea că regulile de împrumut ale FMI și Banca Mondială măresc sarcina datoriei acestor țări.
FMI și Banca Mondială au fost înființate după cel de-Al Doilea Război Mondial și sunt considerate cei doi piloni financiari internaționali majori ai sistemului Bretton Woods condus de SUA. În ultimii ani, tot mai multe economii emergente au pus sub semnul întrebării faptul că regulile și structurile acestor două instituții nu sunt în concordanță cu status quo-ul dezvoltării globale și există solicitări constante la reformă.
