Târgul Internațional de Carte de la Beijing (BIBF) 2023, ediția cu numărul 29, și Festivalul Internațional de Carte de la Beijing, ediția 21, au fost inaugurate astăzi în capitala Chinei, fiind cele mai mari evenimente de profil din Asia și unul dintre cele mai mari din lume. În cadrul zilei inaugurale, am purtat un dialog cu Directorul Institutului Cultural Român (ICR) din Beijing, Dr. Liviu Țăranu, pe tema promovării de carte, dar și pe tema cooperărilor și dialogului cultural România-China.

Domnule Liviu Țăranu, bine v-am găsit la standul Institutului Cultural Român din Beijing, în cadrul Târgului Internațional de Carte din capitala Chinei. Suntem, după trei ani de pauză, la cel mai mare eveniment dedicat cărții și tipăriturilor, dar și evenimentelor culturale care au legătură cu tot ceea ce înseamnă hârtia și tiparul, inventate aici, în China. Cum găsiți evenimentul? Este prima dumneavoastră experiență la un asemenea târg, în Asia.

Bună ziua. Într-adevăr, aici este o Meca a cărții și doar a cărții asiatice, este o Meca a publicațiilor întreaga lume. Târgul este impresionant, sunt standuri diverse, impresionante ca arhitectură și conținut editorial. Sunt cărți pe care, probabil în alte zone din Europa nu le poți vedea. Avem în apropiere standul Iranului, apoi cărți din Orientul Mijlociu, din zone mai puțin prezente la alte târguri de carte cu care suntem familiarizați noi europenii. Și prin întindere, dar și prin conținut, este un târg impresionant, un târg de carte la care ai ce să vezi, ai ce să citești, ce să îți atragă atenția. Impresionant. Acesta cred că este cuvântul cel mai potrivit.

Aș dori să vorbiți despre standul României, unde aveți prezente lucrări de la mai multe edituri din țară, dar și despre contactele pe care le-ați avut deja, deși suntem abia în prima zi de eveniment.

Se știe foarte bine, ICR Beijing nu este la prima participare la acest târg de carte, avem o tradiție în spate, începând din 2015, când a fost înființat institutul, am fost la toate edițiile acestui târg de carte, cu excepția perioadei pandemice. Vorbim de perioada 2020-2022. După trei ani de zile reușim să fim din nou prezenți cu un stand de carte. România este prezentă prin mai multe edituri și aș vrea în mod deosebit, pe această cale, să aduc mulțumiri editurilor care ne-au trimis cărți pentru a le prezenta la Beijing. Mă refer în primul rând la Institutul Cultural Român, care are o prezență consistentă la stand, apoi editurilor importante din țară: Editura Academiei Române, Editura Junimea, Editura Limes, Editura Idee Europeană, Editura Integral, Editura Prestige, Editura Humanitas cu colecția Junior, dar și Editura Corint cu titluri foarte interesante de pe spațiul chinez și care am observat că se bucură de un mare interes. Tuturor vreau să le aduc mulțumiri pentru această prezență.

Vreau să subliniez faptul că prezența la acest târg de carte nu ar fi fost posibilă fără sprijinul Institutului Cultural Român prin Centrul Cărții și ICR Beijing care s-a ocupat de partea de organizare. Este o prezență destul de bună și de calitate ca și conținut editorial dar și ca design. România, iată, a revenit la târgul de carte de la Beijing sub foarte bune auspicii.

În perioada târgului, aveți programate întâlniri, conferințe, aveți stabilite și alte evenimente conexe, dacă privim oferta de carte. Aș vrea să vorbiți despre aceste evenimente.

În centrul evenimentelor se află o carte importantă spunem noi, o carte a artistului vizual Vlad Basarab, pe care o vom lansa sâmbătă dimineața, și care va fi urmată duminică dimineața, la sediul ICR Beijing, de o expoziție post-modernistă în care cartea, ca și exponent al memoriei, este prezentată într-o formulă foarte originală. Acesta ar fi centrul de greutate al evenimentelor noastre, dar avem și alte lansări de carte. Sâmbătă la prânz, avem lansarea de carte "Brâncuși dragostea mea", urmând să o avem alături de noi pe Claudia Motea, autoarea cărții, iar după-amiază vom avea o lansare a unui volum de versuri a unei românce care este stabilită în China de mai bine de zece ani, mă refer la Nicole Vasilcovschi, care va fi alături de noi cu alți doi scriitori-prozatori chinezi importanți, care vor prezenta volumul dânsei.

În ziua de vineri, vom avea o importantă masă rotundă, o discuție mai amplă pe tema traducerilor de carte sino-română, despre cele care s-au făcut până acum, dar și despre noutățile care vor fi lansate la acest târg de carte. Este o masă rotundă organizată în parteneriat cu Editura Liaoning Press, o mare editură din China, și în care vor fi prezentate volumele care au fost prezentate din limba română în limba chineză și din limba chineză în limba română.

Având deja experiența a mai mult de o jumătate de an în contactul cultural cu cei din China, văzând dimensiunea evenimentului dedicat cărții de aici, de la Beijing, care ar fi mesajul pentru cei care continuă și reușesc să reziste pe piața cărții din România, vis-a-vis de posibile parteneriate cu cei de aici?

Pornesc de la ceea ce Confucius spunea: Nu poți să nu deschizi o carte și să nu înveți ceva. Evident, China ca și țară în care a apărut hârtia și tiparul, are în continuare ceva de oferit pe piața cărții, și în primul rând este vorba de un public foarte numeros, probabil cel mai numeros public cititor pe care îl poți găsi în lume.

Am observat interesul pentru partea de literatură științifică, academică. Observ în standurile de carte pe care le au chinezii multă preocupare pentru literatura tehnică, de cercetare, științifică, pentru literatura de specialitate. Cred că aici există o mare preocupare și probabil că cercetarea românească, zona politehnică, un ecou favorabil, ar putea să se bucure de un interes major.

La fel, din ceea ce am observat ca preocupare la standul nostru, sunt foarte mult căutate cărțile care se ocupă de imagine, de arhitectură, de ceea ce înseamnă tradiție, istorie. Toate acestea prezintă în continuare interes pentru publicul chinez. Sigur, parteneriatele care se pot încheia între editurile din România și editurile mari de aici din China, pot fi un catalizator foarte important pentru tot ceea ce înseamnă publicarea de carte românească în China.

Domnule Liviu Țăranu, vă mulțumesc, vă doresc succes, și sper ca această revenire la normal, nu doar în China, ci și la nivel global, să fie de bun augur pentru toată lumea.

Mulțumesc foarte mult. Sper ca cititorii din România să aibă parte și de lecturi interesante din traducerile din limba chineză, care vor apărea în următorii ani. Așa cum sper ca și literatura română să aibă aici un ecou, în continuare, pentru ca mai multă istorie să fie tradusă și publicată în China.

Vă doresc succes!

Mulțumesc.

Beijing, 15 Iunie 2023