Prelegerea de o oră susținută, vineri, 28 aprilie, de istoricul și autorul Alin Spânu, intitulată „Gheorghe I. Brătianu, istoric și părinte al geopoliticii”, la Universitatea de Studii Străine din Beijing (BLSU), lectoratul de limba română, la inițiativa Institutului Cultural Român de la Beijing, a scos în evidență interesul mare și curiozitatea profesorilor și studenților vorbitori de limba română pentru istoria României. Gazda evenimentului, Profesor Universitar Doctor Dong Xixiao, prodecan al BLSU, a spus în deschidere că întâlnirea este plină de semnificații importante. „Este o bucurie imensă să ne întâlnim într-o zi de primăvară minunată, această activitate fiind atât de valoroasă după o perioadă lungă de izolare din cauza pandemiei. De aceea, noi prețuim această oportunitate oferită de ICR Beijing, la care putem să cunoaștem o personalitate importantă din istoria României. Mai mult, aceasta este și prima reuniune a profesorilor și studenților de la diferite lectorate de română din China, am invitat profesori și studenți de la Universitatea de Studii Internaționale din Beijing, Universitatea de Limbă și Cultură din Beijing și, de asemenea, avem și o reprezentantă a Universității de Limbi Străine din Xi’an, care face acum masteratul la noi.”
Directorul Institutului Cultural Român de la Beijing, Liviu Țăranu a spus că este o onoare să fie la Universitatea de Studii Străine din Beijing cu o conferință despre o mare personalitate a românilor, comemorată chiar zilele acestea, în 27 sau 28 aprilie, pentru că nu se cunoaște data exactă a morții, fiind 70 de ani de când s-a stins, apoi a prezentat invitatul. „Alin Spânu este parte din generația de mijloc a istoriografiei românești, din valul mai nou. A absolvit istoria la Universitatea București în anul 2000, a făcut masteratul în diplomație și relații internaționale. A continuat cu doctoratul, cu tema „Istoria serviciilor secrete în perioada interbelică”, lucrare pe care a publicat-o în 2010, stârnind un fel de revoluție, un ecou puternic, pentru că era prima cercetare istoriografică și sinteză în domeniu. A făcut cercetare academică, a scris, a cercetat prima parte a perioadei contemporane a istoriei românilor, a publicat numeroase volume, singur sau în colaborare.”
Alin Spânu este profesor-asociat la Facultatea de Istorie a Universității București, cu experiență didactică bogată în a preda subiecte și lucruri importante din istoria românilor. El a început prelegerea, spunând publicului că a mai fost în China în anul 2014 și că i-a plăcut foarte mult. „Ca istoric, recunosc că îmi place istoria Chinei, perioada Celor trei regate, îmi plac și filmele chinezești cu teme istorice, jocul actorilor și efectele speciale, sunt bine lucrate și educative. Evident, China în istorie are foarte multe lucruri bune, și aș aminti doar faptul că aici s-a inventat hârtia, busola, praful de pușcă și multe altele.” Prelegerea mult așteptată de profesorii și studenții chinezi - „Gheorghe I. Brătianu, istoric și părinte al geopoliticii”, Alin Spânu a început-o cu un citat cunoscut al celui care a făcut parte din vârfurile intelectualității române din prima parte a secolului XX: „Adevărul învinge indiferent de soarta celor care l-au slujit”, pe care l-a rostit fără să știe care va fi soarta lui, tristă în final, așa cum nici venirea lui pe lume nu a fost fără probleme. Istoricul și profesorul a purtat auditoriul prin viața lui Gheorghe I. Brătianu, de la naștere până la moarte, printr-o multitudine de detalii, fapte și evenimente istorice, cu explicații ușor de înțeles și asimilat, uneori chiar cu proverbe românești, subliniind faptul că marele câștig al României a fost ideea lui Gheorghe Brătianu de a evidenția geopolitica în interesul național. „Au fost mai mulți oameni de știință care au abordat, punctual, această problemă, dar Gheorghe Brătianu a aprofundat situațiile geografice, evoluțiile istorice, a unificat concluziile și a reieșit o geopolitică românească inclusă între Carpați, Dunăre și Marea Neagră. (…) Poate că operele lui ar trebui citite cu mai multă atenție, căci nu se știe ce descoperiri privind realitățile din prezent au fost anticipate de acesta cu zeci de ani în urmă. Cine știe, dacă soarta i-ar fi fost favorabilă, ce alte lucrări istorice și geopolitice de certă valoare nu ar fi fost elaborate.” Vădit interesați de informațiile prețioase primite, profesorii și studenții chinezi i-au adresat o mulțime de întrebări lui Alin Spânu într-o limbă română clară și curată, spunându-i acestuia că doresc să descopere și mai mult istoria românilor, unii dintre ei chiar pregătind lucrări pentru cursuri cu teme din istoria țării a cărui limbă o studiază.
La sfârșitul evenimentului, Alin Spânu a vorbit despre trei dintre cărțile sale. Este vorba despre Serviciul de Informații al României în Războiul de Întregire Națională (1916 – 1920), Informații, propagandă și și contraspionaj în Transilvania, Ungaria și Banat (1918 – 1920) și Bătălia de la Stalingrad (1942 – 1943), carte care a ieșit de sub tipar cu câteva zile înainte să vină la Beijing, așa că a fost prezentată în premieră la Beijing. Istoricul a dăruit lucrările celor trei lectorate de limba română de la Beijing.
