Ultimele evenimente de la calea ferată, de la Galaţi şi Roşiori, care erau cât pe ce să se transforme în dezastre precum cel din Grecia, nu arată decât un singur lucru: că societatea şi economia poartă pe umeri o datorie mult mai mare decât datoria publică nominală, de 150 mld. euro în echivalent, adică 50% din PIB.
De fapt, în spatele fiecărui pod care se surpă, al fiecărei locomotive fără frână şi al fiecărei linii de cale ferată cu restricţii de 30 km pe oră pentru că a ieşit din perioada de revizie este o datorie care nu se vede.
Există o datorie publică – 150 mld. euro în echivalent lei şi valută, care se vede, şi există o datorie externă - tot circa 150 mld. euro, publică şi privată. Însă există o datorie care nu se vede. Datoria provenită din faptul că nu s-au făcut la timp şi nu se fac investiţiile necesare.
Şi nu este valabil doar pentru calea ferată sau şosele, ci şi pentru şcoli, spitale şi în general orice înseamnă infrastructură şi investiţii cu bătaie lungă.
Textul integral AICI