În cel de-al 12-lea an de la producerea incidentului nuclear din Fukushima, rețeaua Fuji News a publicat un articol în care a fost lansată întrebarea dacă perioada de 12 ani este suficient pentru a se recâștiga încrederea japonezilor? Multe acțiuni ale guvernului de la Tokyo au demonstrat că nu a reușit să recâștige încrederea populației, fiind într-un ritm accelerat de pierdere a creditării sociale.
Ministrul japonez al Industriei, Yasutoshi Nishimura, prezent în orașul Iwaki - Fukushima, a prezentat planul de drenare în mare a apelor poluate nuclear. Reprezentanții industriei de pescuit din zonă au prezentat, ca fiecare dată, opoziția vehementă, arătând că guvernul își încalcă promisiunile, în condițiile în care va aplica planul, fără aprobarea celor din industrie. Mai mult, întrebat cu privire la necesitate care obligă la consultarea și susținerea din partea publicului pentru acest plan, Yasutoshi Nishimura a răspuns că nu există standardele specifice.
În urmă cu doi ani, în luna aprilie 2021, Japonia a anunțat că, în primăvara anului 2023, va drena în mare apele nucleare reziduale de la Fukushima, decizia fiind condamnată și contestată intern și internațional.
În luna iulie 2022, Japonia a aprobat planul de drenare, în perioada în care o echipă de lucru a Agenției Internaționale de Energie Atomică (AIEA) desfășura anchete și evaluări. În ianuarie 2023, înainte ca echipa AIEA să ajungă în Japonia, autoritățile de la Tokyo au anunțat unilateral decizia de evacuare a apelor, în perioada primăverii și verii acestui an. Ulterior, partea japoneză a demarat construirea infrastructurii aferente, un canal din beton de mare amploare, pentru evacuarea apelor poluate. Aceste acțiuni afectează autoritatea AIEA, fiind totodată extrem de iresponsabile față de populația japoneză și comunitatea internațională.
Potrivit ultimelor date prezentate de Institutul de Științe și Tehnologii Oceanice din Coreea de Sud, în cazul în care apele nucleare de la Fukushima vor ajunge în largul mării estice a Japoniei, substanța radioactivă tritiu va fi dusă de curenții de apă caldă spre Est, afectând pentru o perioadă de peste zece ani întregul ocean Pacific.
Shaun Burnie, expert în domeniul nuclear din cadrul Oficiului din Japonia al Greenpeace, a declarat că pe lângă tritiu se regăsesc multe alte substanțe radioactive care nu pot fi filtrate cu ajutorul tehnologiilor actuale, de exemplu, carbon-14, care are o perioadă de rezistență de peste 5.000 ani. Declarațiile oficialilor japonezi, privind securitatea apelor nucleare, nu sunt credibile. Echipa AIEA a anunțat în 2022 că planul prezentat de Tokyo nu corespunde standardelor agenției.
În timpul ultimei reuniuni informale a liderilor din cadrul Forumului Insulelor Pacificului, mai mulți lideri au exprimat critici vehemente la adresa Japoniei, susținând că drenajul apelor poluate nuclear nu este o problemă care privește doar Japonia, ci este un eveniment de importanță mondială, care influențează și țările insulare din Pacificul de Sud.
China și Rusia au exprimat preocuparea cu privire la această situația, în reuniunea din 14 februarie a Consiliului de Securitate, arătând că asemenea practici vor afecta grav mediul maritim, ecosistemul și sănătatea locuitorilor din mai multe țări, în condițiile în care Japonia nu s-a consultat cu țările vecine înainte de a lua decizia deversării.
În fața contestațiilor și împotrivirilor, guvernul japonez nu manifestă intenția de a schimba decizia, încercând să atragă cât mai mult sprijin.
Potrivit agenției de presă Kyodo, Japonia pregătește un proiect pe care vrea să îl includă în declarația comună a liderilor G7 care va avea loc în luna mai 2023. Propunerea va avea ca idee principală că apele reziduale de la Fukushima nu afectează sănătatea și mediul, iar modalitatea de tratare a acestora este transparentă și apreciată. Totuși, nici măcar mass media japoneze nu susțin această intenție. Agenția Kyodo scrie că planul de drenare este respins vehement nu doar de japonezi, ci și de țările vecine: China și Coreea de Sud, nefiind apreciat nici în cadrul G7. De aceea, este foart greu ca declarația comună să includă propunerea Japoniei.
Oceanele sunt resurse fundamentale pentru supraviețuirea și dezvoltarea lumii. Fiind stat semnatar al Convenției Națiunilor Unite privind Legea Mărilor, Japonia are responsabilitatea și obligația de a proteja mediul marin. De altfel, guvernul japonez a lansat, începând cu anul 2013, cinci planuri de tratare a apei nucleare, dar l-a ales pe cel de drenare în mare, deoarece acesta necesită cele mai scăzute costuri. Japonezii au luat în considerare doar costurile, nu și acordurile internaționale, efectele asupra mediului marin și sănătății oamenilor. Acest gest, care urmărește doar profitul, demonstrează că guvernul de la Tokyo este extrem de egoist. Iată de ce, Japonia a dat faliment în privința credibilității, riscând să producă un act cu efecte negative istorice.
