Cel de-al 2-lea Summit al liderilor SUA-Africa s-a desfășurat în perioada 13-15 decembrie la Washington, prima ediție având loc acum opt ani. Din punct de vedere formal, a fost un eveniment „fastuos”, la care au fost prezenți președintele Joe Biden, secretarul de stat Antony Blinken și șeful Pentagonului, Lloyd Austin, dar și șefi de stat din 49 de națiuni africane și din Uniunea Africană. Administrația americană a declarat că se va angaja să cheltuiască 55 de miliarde de dolari în Africa în trei ani. Dar unii internauți se întrebau: „55 de miliarde de dolari? Oare Casa Albă a uitat că propriile datorii se vor plafona în curând? N-ar fi bine să le achite mai întâi? ”
De la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, SUA au plasat întotdeauna Africa la marginea preocupărilor lor. În ultimii ani, relațiile bilaterale au devenit din ce în ce mai reci. Fostul președinte american, Donald Trump, n-a vizitat niciodată Africa în mandatul său, a adresat chiar cuvinte urâte la adresa țărilor africane, atitudine condamnată puternic de acestea. După izbucnirea pandemiei de COVID-19, pe de o parte, Washingtonul se pripea în stocarea a numeroase vaccinuri, dar pe de alta, dona vaccinuri ce urmau să expire imediat africanilor. Iar astăzi, își schimbă brusc atitudinea. Mulți analiști susțin că aruncarea din nou a privirilor spre Africa este din motive geopolitice.
În prima zi a Summitului, șeful Pentagonului, Lloyd Austin a menționat că influența economică a Chinei asupra Africii crește „pe zi ce trece”. Consiliul pentru Relații Externe din SUA a identificat că din cauza legăturii adânci între China și Africa, oamenii critică Statele Unite că le lipsește contactul cu acest continent.
Vorbe bune sunt, dar acțiunile sunt cam șubrede. De pildă, în iunie 2013, președintele american de atunci, Barack Obama, și-a luat angajamentul să crească ajutoarele și investițiile pentru Africa, inclusiv fonduri destinate prevenirii și tratării bolii SIDA. Însă, pe urmă, administrația de la Washington a redus aceste sume de bani și alte sprijinuri.
Ultima promisiune făcută de administrația Biden este la fel de suspectabilă, pentru că cei 55 de miliarde de dolari trebuie aprobați mai întâi de Camera Reprezentanților, dirijată de republicani. Chiar dacă va fi trecut acest proiect colosal, trebuie să fie încadrat în bugetul de anul viitor și să fie aplicat din 2024, timp de trei ani în aproape 50 de țări.
