Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a avut recent o vizită de trei zile în SUA, încercând să negocieze scutiri pentru companiile europene afectate de Legea de reducere a inflaţiei. Însă, liderul european s-a întors acasă cu mâinile goale, relaţiile europeano-americane devenind tot mai îndepărtate.
Preşedintele SUA, Joe Biden a semnat în luna august 2022 Legea de reducere a inflaţiei, introducând un număr mare de măsuri de stimulare a economiei americane, inclusiv subvenții mari pentru companiile americane ca să promoveze producția de vehicule electrice și tehnologiile ecologice în Statele Unite. Aceasta a stârnit o nemulţumire puternică din partea ţărilor europene, care consideră că legea conţine politici protecţioniste comerciale, încalcă regulile Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC), va duce la o reducere mai mare a producţiei industriale în Europa şi va forţa companiile europene să-şi mute liniile de producţie în SUA.
Cu câteva zile înainte de a pleca în vizită în SUA, Macron a găzduit la Palatul Elysee un banchet pentru mulți antreprenori europeni, încercând să-i convingă să-și păstreze liniile de producție în Europa. Presa franceză și cea europeană au dorit, de asemenea, ca Macron să poată convinge partea americană să introducă scutiri pentru companiile europene. În prima zi de la sosirea sa în Statele Unite, Macron a declarat în mod public că legea este "superagresivă" pentru companiile europene, iar multe locuri de muncă din Franța și Europa urmează să dispară. Macron a mai spus că Franța dorește să fie "respectată ca un bun prieten" de către SUA şi să susțină o mai mare coordonare economică dintre ambele maluri ale Atlanticului.
Însă, ca răspuns la apelul lui Macron, Biden a spus că SUA nu trebuie să-și ceară scuze Europei, ci pot face unele modificări mici, dar nu a precizat măsuri detaliate. Potrivit massmediei germane, atunci când vine vorba de problemele care implică interesele economice, prima alegere a SUA nu poate fi decât ea însăși, iar europenii trebuie să cunoască mai clar despre acest lucru.
De la izbucnirea conflictului Rusia-Ucraina, Europa a impus multe sancţiuni împotriva Rusiei, urmărind paşii SUA. Când Europa se confruntă cu o uriaşă criză energetică, SUA, cunoscute drept aliatul Europei, a profitat mult de această situaţie tulburată, vânzând ţărilor europene gazul natural lichefiat la un preţ de patru ori mai mare decât cea pe piaţa internă americană. Totodată, Banca Centrală Europeană a intrat în impas din cauza majorării drastice a ratelor dobânzilor de către Rezerva Federală. Europa se confruntă cu ameninţările grave pricinuite de mutarea locurilor de muncă şi a capitalului în SUA.
Guvernul american a oferit lui Macron un banchet de lux în valoare de 500.000 de USD, în semn drept compasiune, iar Europa este cerută să menţină coordonarea cu SUA în problema Ucrainei şi în problema "concurenţei" chino-americane. Asta înseamnă că Europa trebuie să servească SUA cu tot sufletul.
Pentru Macron şi alţi lideri europeni, acest banchet a fost unul trist şi amar. Obiectele de argint strălucitoare şi zâmbetele pe faţă nu pot ascunde o ruptură adâncă a relaţiilor dintre ţările partenere transatlantice şi faptul că SUA n-au tratat niciodată Europa drept un aliat, ci un scut de foc, un cheltuitor prost şi o piatră în pârâu pe care se calcă pentru apărarea hegemoniei americane şi a intereselor SUA.
Chiar înainte de vizita lui Macron în SUA, ziarul american Politico a prezis că dacă partea americană nu ar putea ajunge la un compromis cu cea franceză în disputa privind subvențiile comerciale, un război comercial transatlantic ar fi inevitabil. Europa trebuie să cunoască mai clar intențiile Washingtonului, iar pasul ţărilor europene de urmărire a independenței strategice nu trebuie oprit pentru nicio clipă.
