(Foto: www.cfp.cn)

Dragi prieteni, aveți idee care este alimentația benefică unei vieți lungi? Ei bine, cercetătorii americani au publicat în aprilie în revista „Cell” un articol „Nutriție, longevitate și boli: de la stadiul molecular, mecanisme la intervenții”, în care se vorbește despre relația dintre nutriție, alimentație, gene și viață și se fac propuneri precise despre cât trebuie să mâncăm, cu ce să ne alimentăm și când.

1. Cât trebuie să mâncăm?

O alimentație benefică este caracterizată prin obținerea de hidrocarbonați din alimentele prelucrate nerafinat, precum grâul integral, ovăzul, quinoa și legumele care oferă 45-60% de calorii, obținerea de proteine în principal din plante și carne albă precum fasole neagră, păstăi, năut, carne de pește și de pasăre care oferă 10-15% de calorii și asimilarea de grăsimi din uleiul de măsline, nucă, avocado, semințele de chia și ciocolată neagră care oferă de la 25 până la 35% de calorii.

2.  Ce mâncăm?

Din punctul de vedere al autorilor, alimentația pentru o viață lungă musai să conțină fasole, cereale integrale și legume suficiente, o cantitate potrivită de pește, nuci, ulei de măsline și ciocolată neagră, puțină carne albă, cereale cu nivelul scăzut de zahăr și mai puțin prelucrate, evitându-se carnea roșie și produsele de carne prelucrate.

Cu privire la alegerea cărnii, un nutriționist chinez a adăugat că în general oamenii pot respecta recomandările Ghidului chinez pentru alimentație, adică să mănânce în principal carnea albă (carne de pește sau pasăre) și puțină carne roșie (carne de porc, vită, miel). În cazul eliminării din alimentație a cărnii roșii și înlocuirea irațională cu alte alimente de substituție, ar putea crește riscul de anemie.

3. Când mâncăm?

În majoritatea cercetărilor privind alimentația cu restricții pe durata mai lungă apare scăderea în greutate și îmbunătățirea obezității.  În situația ideală, toate cele trei mese trebuie consumate în timp de 11-12 ore, evitând să se mănânce în afara acestui interval. În plus, nu este indicat să trecem peste micul dejun. Durata lungă înfometare zilnică, inclusiv renunțarea la micul dejun are legătură cu creșterea mortalității, în special cea cauzată de bolile cardiovasculare. Ca atare neapărat trebuie să mâncăm micul dejun și să mâncăm consistent.

În articolul se vorbește și despre obiceiurile care ar determina viața scurtă.

1. Absorbția excesivă de proteine ar putea determina scurtarea vieții

În rândul categoriei de sub vârsta de 65 de ani a căror calorii provenite din proteine depășesc zilnic 20%, riscul mortalității crește cu 75% și riscul de deces prin cancer crește cu 400% în comparație cu cei care au un aport de  10% de calorii provenite din proteine. Această corelație nu se observă în rândul persoanelor de peste 66 de ani.

2. Consumul excesiv de zahăr scurtează viața

Consumul de prea mult zahăr accelerează îmbătrânirea. Este posibil că prin creșterea insulinei eliberate sau activarea unor căi de stimulare a îmbătrânirii, glucoza poate accelera procesul de îmbătrânire a mamiferelor.

3.  Grăsimile săturate excesive vor determina scurtarea vieții

Unele ingrediente precum untul și untura de porc sunt bogate în grăsimi săturate. Absorbția excesivă de grăsimi săturate poate provoca obezitate, rezistență la insulină, nivelul înalt de colesterol și viața scurtă. În plus, de obicei alimentația bogată în grăsime conține și mult zahăr.

4. Alimentația cu calorii înalte ar duce la viața scurtă

Alimentația cu calorii multe este însoțită, de obicei, de creșterea concentrației de zahăr, amidon, grăsimi săturate și proteine. Dacă caloriile absorbite depășesc nevoile persoanei se va produce și depozita grăsimea, iar până la obezitate e doar un pas, fapt care ar putea provoca diferite boli.