Un ultim subiect pe care aş dori să îl abordăm, România se află în campanie electorală. Multe dintre mesajele care sunt lansate din interiorul creuzetului foarte încins din ţară sunt mai uşor sau mai greu de înţeles. Ce ar trebui să observe cei din exterior din perspectiva alegerilor care se apropie, dar neapărat şi în perspectiva alegerilor generale care vor fi în toamnă.

În mod cert, România trebuie să iasă din faza acestui experiment, încă un experiment dintr-o serie cam lungă, numit guvernul tehnocratic, pentru că alegerile locale chiar dacă nu au conotaţia politică a celor din noiembrie, vor indica direcţia spre care se îndreaptă opţiunea poltică a românilor, iar pe baza acestor rezultate de la locale putem să ne gândim ce forţă politică sau ce sistem de alianţe ar putea guverna la toamnă. Toată lumea se uită la acest lucru, inclusiv numeroşi parteneri din Europa care au fost prezenţi la forumul de la Beijing m-au întrebat despre această evoluţie. Pe de altă parte, vreau să cred că după alegerile din noiembrie, România şi cei aleşi vor avea grijă, inclusiv partidele politice, să îşi asume responsabilitatea declaraţiilor şi a faptelor lor politice, pentru a asigura o perioadă de stabilitate, o perioadă de refacere instituţională după episodul acesta absolut nefericit şi periculos numit guvern tehnocrat, pentru că de fapt este o perioadă în care nicio instituţie nu funcţionează la turaţia maximă. Ele nu au funcţionat la turaţia maximă nici înainte, începuseră să meargă, dar lucrurile au fost stopate de căderea guvernului Ponta.

Şi mai spun un lucru. Într-un context global atât de complex, cu crize şi probleme în interiorul Uniunii Europene, crize de securitate la Est şi la Sud, în reconfigurarea paradigmei globale, România să trăiască în incertitudinea în care trăieşte astăzi este un cost mult prea mare pe care nu ar trebui ca niciun diriguitor de la Bucureşti să şi-l mai asume, pentru că, până la urmă, preţul nu este plătit de politicieni, preţul este plătit de naţiune şi acest lucru trebuie să înceteze.

Aveţi certitudinea că o majoritate, oricare ar fi ea, generată după alegerile din noiembrie, va putea prelua guvernarea? Pentru că şi în noiembrie 2014 a existat o majoritate.

Eu mă uit la momentul de laşitate de la declinarea preluării responsabilităţii formării guvernului de către partidele din România, inclusiv de către partidul meu. La faptul că partidele au în sfârşit sentimentul şi al vinovăţiei, şi al responsabilităţii, pentru actul de laşitate şi în egală măsură înţeleg că, prin aceste maniere de a acţiona, ele le-au spus românilor că sunt momente în care nu le pasă de ce voturi le-au încredinţa ei şi ce ar trebui să facă ei cu acele voturi. Dacă nu vor face acest lucru în noiembrie, calea spre dispariţia partidelor instituţionalizate, mari, partidele care trebuie să guverneze această ţară, şi evoluţia către partide antisistem, cu toate riscurile, inclusiv partide exremiste, s-ar deschide nestăvilit şi ăsta ar fi încă un risc major de data aceasta, inclusiv la adresa securităţii naţionale.

De aceea, cred că laşitatea urmată de purgatoriul prin care au trecut partidele politice este de ajuns, pentru a nu mai repeta în nicio împrejurare acel experiment. Cel puţin PSD-ul meu vreau să cred că îşi asumă toate lecţiile şi înţelege că această joacă nu mai poate să continue.

Domnule Victor Boştinaru, vă mulţumim pentru prezenţa la Radio China Internaţional.

Mulţumesc mult de tot.

Dan Tomozei, Radio China Internaţional

Beijing, 18 mai 2016