Invitat la cea de a cincea ediţie a Forumului politic la nivel înalt China - Uniunea Europeană, desfășurată la Beijing în zilele de 17 și 18 mai, europarlamentarul Victor Boștinaru a vorbit, în cadrul unui interviu acordat Radio China Internațional, despre relațiile tensionate dintre Europa și China, generate de statutul de economie de piață. Potrivit oficialului, Parlamentul European nu poate arunca Europa într-o criză economică de asemenea dimensiuni. Pe de altă parte, România trebuie să mențină bunele relații cu China, iar în plan intern trebuie să iasă din faza experimentului "guvern tehnocratic".

Domnule Victor Boştinaru vă mulţumim pentru amabilitatea de a dialoga din nou la Radio China Internaţional. Sunteţi la Beijing pentru participarea la cea de a cincea ediţie a Forumului politic la nivel înalt China – Uniunea Europeană. Care este principalul subiect al dezbaterii, care au fost principalele teme la care aţi participat în calitate de invitat şi reprezentant al României din partea Parlamentului European?

Au fost două subiecte extrem de importante alese de organizatorii chinezi anul acesta: dezvoltarea verde şi „One belt, one road" marele proiecte de infrastructură şi conectivitate lansat de China şi modul în care Uniunea Europeană şi China pot conlucra pentru punerea în operă a acestui proiect. Am avut şansa şi onoarea de a fi moderator al uneia din cele două sesiuni legate de „One belt, one road".

Sunteţi unul dintre cunoscătorii în detaliu al relaţiilor Uniunea Europeană – China. Fără îndoială că subiectul „One belt, one road", noul Drum al Mătăsii şi problema dezvoltării verzi, în cadrul cooperărilor bilaterale, include şi componenta economică dezvoltată în ultimele zile şi pe palierul acordării sau nu Chinei a statutului de economie de piaţă. Cum vedeţi subiectul acesta, din perspectiva Forumului politic la nivel înalt China – Uniunea Europeană?

Trebuie să recunosc că în toate, dar absolut toate întâlnirile, şi în discuţiile private, subiectul legat de recunoaşterea sau nu a Chinei ca economie de piaţă, ca urmare a expirării la 11 decembrie a paragrafului din articolul 15 de aderare a Chinei la Organizaţia Mondială a Comerţului, a revenit în discuţie cu intensităţi diferite, partea chineză neezitând şi neratând nicio ocazie de a-şi exprima, pe deoparte, dorinţa ca să se respecte ceea ce în interpretarea lor este recunoaşterea de îndată a Chinei ca economie de piaţă, iar pe de altă parte, să îşi exprime nedumerirea şi surprinderea pentru rezoluţia adoptată de Parlamentul European vis-a-vis de subiectul menţionat mai devreme. De altfel, acest lucru a fost menţionat inclusiv la întâlnirea avut cu domnul Liu Yunshan şi în concluziile pe care ministrul adjunct al departamentului internaţional, domnul Zheng Fengxia le-a exprimat în faţa participanţilor. Acest lucru arată un lucru foarte important şi care ar trebui să îngrijoreze în egală măsură. Discuţiile purtate privind acordarea sau neacordarea, sau acordarea în ce condiţii, a statutului de economie de piaţă Chinei poate tensiona relaţiile Europa-China, şi poate avea consecinţe greu de anticipat astăzi asupra celor două mari negocieri: pe deoparte acordul bilateral de investiţii şi evoluţia de ansamblu al relaţiilor politice, politico-diplomatice şi economice dintre cele două părţi, inclusiv modul în care China şi Uniunea Europeană vor lucra la punerea în aplicare a planului acesta nou al Drumului Mătăsii sau „One belt, one road".

Era un lucru pe care îndrăznesc să-l spun cu puţina experienţă pe care o am, era de anticipat din perspectiva mea, iar în conversaţiile numeroase pe care le-am avut cu interlocutorii chinezi am menţioinat faptul că decizia pe care Parlamentul European o va lua până la sfârşitul anului, vis-a-vis de acest subiect va fi una de natură politică, eminamente politică, nu juridică. Deci, Parlamentul va adopta o decizie care va avea, însă, consecinţe extrem de serioase, într-un fel sau în altul, asupra relaţiilor bilaterale.