"În toamna anului 1953, când am intrat la Facultatea Instrumentală, am fost anunţat, într-o zi, să particip împreună cu alţi câţiva colegi la examenele de stat pentru selectarea studenţilor, care urmau să plece la studii în străinătate. "Studiul în străinătate" a fost un vis pentru mine. Cu emoţie şi bucurie, am început pregătiri serioase pentru examenele de interpretare la vioară, teoria-solfegiu, limba chineză şi politică. La examen ni s-a cerut să scriem un articol sub titlul O pagină din viaţa mea. Am aşternut pe hârtie profundele simţăminte trăite la Festivalul Mondial al Tineretului din România. De atunci, am simţit că sunt legat sufleteşte de România! În sfârşit, am reuşit la examen, devenind primul şi unicul student chinez, care a învăţat cursuri muzicale în România", scrie profesorul Zhao Weijian în volumul IV al lucrării Evantaiul celor 10.000 de gânduri. România şi China: Trei veacuri de istorie. "În al doilea meu an în România, George Enescu a încetat din viaţă. A fost violonist, pianist, compozitor, pedagog şi dirijor. Enescu m-a impresionat foarte mult. La fel şi Ciprian Porumbescu, a cărui Baladă este întotdeauna pe lista mea de interpretări. Chiar acum câteva luni, la seria de evenimente organizate pe relaţia China - România de către Asociaţia studenţilor care au făcut studii în Europa şi America, am interpretat această lucrare. Ciocârlia, o frumoasă melodie populară românească, are o semnificaţie specială pentru mine. Îmi amintesc că atunci când eram la şcoala de muzică din Tianjin, Ansamblul Militar de Dansuri şi Cântece din România a vizitat oraşul. Încă de atunci, melodia mi-a lăsat o impresie profundă. Ulterior, am ascultat Ciocârlia interpretată la nai, vioară şi orchestră. Îmi place tare mult. De aceea, şi această melodie este întotdeauna pe lista mea de interpretări, alături de Balada lui Ciprian Porumbescu. La fel şi Sonata nr.3 a lui Enescu, cu specific românesc. Îmi plac foarte mult şi simfoniile lui George Enescu."

Despre profesorii cu care a învăţat în România şi care i-au îndrumat paşii în tainele muzicii clasice, profesorul Zhao Weijian vorbeşte cu mult respect şi nostalgie. "Am învăţat de la mai mulţi profesori renumiţi din România, cum ar fi I.D.Chirescu, Mircea Basarab, Zeno Vancea şi George Breazu, cel care m-a învăţat istoria muzicii, Dumitru Bughici şi multe alte personalităţi din domeniu. Colegul meu de studii, Dan Podlovski este astăzi un violonist renumit. Primul meu profesor, Ghertovici, m-a ajutat foarte mult. La început, nu cunoşteam limba română. Profesorul m-a învăţat desenând. După ce am ajuns la Conservatorul "Ciprian Porumbescu", profesorul meu a fost Barabet Avachian, cel mai renumit profesor de vioară din România. El a ştiut că voi fi profesor când mă voi întoarce acasă, de aceea m-a învăţat şi modul dânsului de a preda, mi-a insuflat stilul său pedagogic. M-a invitat la cursurile dânsului ca să învăţ cum să devin un profesor bun, atât din punctul de vedere al tehnicii, cât şi al manifestării şi al stilului muzical. Nu voi uita, niciodată, faptul că mi-a oferit şansa să predau cursuri elevilor săi, ca să prind experienţă. Ori tocmai datorită acestor experienţe, am obţinut rezultate bogate în cariera mea de profesor de muzică în China. Le mulţumesc din suflet acestor profesori şi mentori minunaţi!"