Cum se vede, de la vârsta ta, o generaţie care nu cred că şi-ar mai putea imagina lumea fără Internet. Cum se vede tendinţa de globalizare socio-culturală prin contact permanent cu absolut orice subiect, în timp real. Asta poate genera cu adevărat beneficii, nu doar tendinţe negative? Este foarte uşor, astăzi, să inventezi subiecte, să deturnezi subiecte, să transformi lumea şi să determini mase uriaşe de oameni să meargă într-o anumită direcţie, bună sau rea. Cum se vede de la vârsta ta lumea în care Internetul este o componentă importantă?

Este, într-adevăr, Internetul o componentă extrem de importantă. Este uimitor faptul că având telefoanele acestea inteligente avem acces la o infinitate de surse de informare iar asta este şi un avantaj şi un dezavantaj, în acelaşi timp. Este un avantaj în sensul că poţi să vezi acelaţi eveniment care se întâmplă foarte departe de tine, dar care te influenţează, eveniment pe care poţi să îl vezi comentat din foarte multe unghiuri. Ai acces la o imensitate de puncte de vedere vis-a-vis de acelaşi subiect. Tu, dacă eşti responsabil, faţă de tine însuţi, ai posibilitatea aceasta să te informezi din mai multe părţi şi să îţi creezi un punct de vedere al tău. Pe de altă parte poate să fie şi un dezavantaj, pentru că masa asta de internet nu ştii cum să o explorezi inteligent, fie nu te informezi din sursele care trebuie, fie pur şi simplu nu vrei să te apuci să te informezi. Ştii că este acolo o anumită sursă de informare, dar, pur şi simplu, pentru că sunt atât de multe posibilităţi nu te mai preocupi de ele. Mai este varianta în care cazi în extrema în care nu foloseşti Internetul pentru părţile lui bune, ci doar ca să vezi bârfe sau pentru cumpărături.

Ai dreptate că Internetul este o componentă foarte importantă a vieţii noastre actuale, dar felul în care se va dezvolta pe viitor şi ce rol va juca în viaţa noastră depinde de noi. Putem să-l folosim spre binele nostru sau spre pierderea noastră într-o mare de zgomot care nu e informaţie. Un lucru la care eu personal ţin foarte mult este libertatea Internetului. Este un lucru cu care nu sunt de acord vis-a-vis de ceea ce se întâmplă aici cu cenzura Internetului. Trebuie să ţinem cu dinţii de libertatea Internetului, să fim responsabili pentru ca Internetul să rămână o sursă de informaţie liberă, pentru că ştim că televiziunea şi alte forme de mass-media cad mult mai uşor pradă manipulării. Să menţinem un Internet liber şi atunci să fim responsabili de filtrarea informaţiilor care ajung pe Internet, în sensul că din ce avem, din plaja mare de informaţii care permitem să ajungă pe Internet, să gândim, să procesăm. Dar, în acelaţi timp, să fim siguri că acea plajă este liberă şi că nu este controlată.

Vorbeşti de o anumită responsabilitate şi responsabilizare care nu poate fi făcură în absenţa educaţiei. Însă ştim că peste tot în lume educaţia comportă mari probleme de profunzime, măcar din perspectiva în care un număr tot mai mare de tineri ajung studenţi, iar şcoala îşi pierde, îşi diluează valoarea şi certitudinea performanţei. Cum faci să produci acest filtru în educaţia fiecărui personaj care accesează Internetul?

Poate că ar trebui să fie introduse ore despre Internet, încă din şcoală. Nu chiar la nivel de universitate.

Aşa cum sunt orele de educaţie civică sau de circulaţie …

Exact! Aş fi de acord cu asta. Citeam un articol despre sistemul de învăţământ din Finlanda, care este celebru pentru performanţă, şi au anumite întrebări-teme la şcoală în care trebuie să faci o căutare pe Google despre un subiect, apoi cum procedezi pentru a procesa informaţia. Ideea este că se discută la Finlandezi şi nu văd de ce nu s-ar pune mai mult accent pe educaţia despre Internet chiar şi în şcoli. Pentru că este o componentă atât de importantă şi trebuie să înarmăm generaţiile tinere cu această capacitate de filtrare, de scepticism, faţă de ceea ce văd şi este răspândit pe Internet. Aceasta este o abilitate care trebuie cultivată şi de ce să nu se înceapă în şcoli să se vorbească despre asta, mai mult.

Diana Zahorte, îţi mulţumesc. Înainte să încheiem acest dialog, îţi propun să îmi spui nu cum vezi lumea peste zece ani, ci cum o vezi pe Diana Zahorte peste zece ani, păstrând ambiţiile pe o evoluţie în cadrul relaţiilor de cooperare chineză, poate europeană, poate mondială. Unde o să ne întâlnim peste zece ani?

Asta este cea mai provocatoare întrebare de până acum. Cel mai mult mi-aş dori să lucrez în mediul diplomatic în domeniul colaborării China cu restul lumii. M-aş vedea în cadrul Uniunii Europene, lucrând la acest nivel, pentru că povesteam despre asta, menţinând premiza că în China se păstrează un mediu politic stabil, va ajunge să domine această arenă a politicilor internaţionale. Dar, pentru ca China să ajungă în această poziţie dominanată are nevoie şi de noi, restul lumii. Nu poate să devină o nouă supraputere de una singură. Aşa că, şi ei trebuie să înţeleagă mai bine restul lumii, şi noi trebuie să înţelegem mai bine China. Felul în care va fi China peste 20 de ani depinde în mare măsură şi de cum vom reacţiona noi la ascensiunea ei. Mi-ar plăcea, în măsura în care capacităţile mele îmi permit, să fiu parte în acest procesc pentru că este interesant.

O să reţin data de 22 martie şi o să ne vedem peste zece ani.

Aşa să fie.

Îţi mulţumesc tare mult.

Eu îţi mulţumesc.

Dan Tomozei – Radio China Internaţional, Secţia română

Beijing, 22 martie 2015