Scriitorul Mo Yan vorbind cu sinologii români despre schimbare

Cum vi s-a părut？

Extrem de cald şi de prietenos şi deschis", a spus Luminiţa Bălan.

"Unul dintre primele lucruri pe care-l observă cineva când vorbește cu Mo Yan este normalitatea care-l înconjoară. În ciuda faptului că e extrem de vestit, că scrie, că a luat un Premiu Nobel, e cunoscut practic în toată lumea, a rămas un om absolut normal și modest. Se poate discuta despre orice cu el, răspunde, are un simț al umorului deosebit, nicio clipă nu simți că este un VIP, nu are aere de om deosebit, de zeu sau mai știu eu ce. Indiferent de întrebările pe care i le pui îți răspunde, nu are probleme să discute romanele pe care le-a scris, își ajută traducătorii foarte mult, este dornic să colaboreze cu ei pentru a face traducerea unui text cât mai ușoară și cât mai palatabilă pentru publicul pentru care se traduce", a afirmat Mugur Zlotea.

La Târgul Internațional de Carte de la Beijing, anul acesta la ediţia cu numărul XI, România a fost reprezentată de Institutul Cultural Român. La standul acestuia au fost expuse cele mai noi traduceri în limba română din literatura chineză şi cărţi traduse din limba și literatura română în chineză şi au fost lansate o serie de noi apariţii editoriale. Chiar înainte de întâlnirea cu scriitorul Mo Yan, Prof. Univ. Dr. Luminița Bălan a avut un scurt dialog cu colegul meu Dan Tomozei pentru Radio China Internațional, în care a vorbit despre ediţia din acest an a târgului şi despre necesitatea traducerii ca formă de cunoaştere reciprocă între popoare.

Doamnă profesor Luminița Bălan, vă aflați din nou la Beijing, de această dată în cadrul unui proiect legat de Târgul Internațional de Carte Beijing 2017. Cum vedeți ceea ce se întâmplă aici?

Am văzut și târgul de anul trecut, am participat la același simpozion pentru traduceri literare și, anul trecut, sigur că România era țară invitată de onoare alături de celelalte 16 țări din centrul și estul Europei și am participat și la o serie de activități la standul României. Mi se pare că, sigur, de la un an la altul există un interes mai mare pentru traduceri, pentru cunoașterea reciprocă a literaturii române și a literaturii chineze și noi ne străduim, la rândul nostru, să ne aducem contribuția în acest sens.

Sunteți participant, alături de alți traducători români, la simpozionul traducătorilor de carte chineză, sunteți de asemenea traducătoare a marilor scriitori chinezi. Cum vedeți această repoziționare în plan cultural a Chinei, în condițiile în care este evident un asalt și în planul finanțării, dar și în planul promovării Chinei în exterior?

Mi se pare o strategie foarte bună și foarte importantă, în care se investește multă forță și este o strategie binevenită. De ce? Pentru că și în România şi în alte părţi ale lumii, cultura chineză, literatura chineză nu sunt suficient cunoscute. Există şi foarte multe idei preconcepute cum că literatura chineză contemporană se ocupă de lucruri mărunte care nu au relevanţă pentru noi. Revoluţia Culturală sau, ştiu eu ce alte evenimente. În fapt, nu este aşa. Literatura chineză contemporană are scriitori valoroşi. Mo Yan este unul dintre ei şi a devenit cunoscut la noi datorită faptului că a primit Premiul Nobel. Dar, mai sunt şi mulţi alţii şi trebuie cunoscuţi şi trebuie să le traducem operele şi să arătăm cât de valoroasă este această literatură întemeiată pe o literatură străveche extrem de bogată şi pe o tradiţie culturală multimilenară, după cum se ştie. Şi eu, şi cei doi traducători care sunt aici, Mugur Zlotea şi Ionela Voicu, încercăm să facem o selecţie riguroasă a operelor reprezentative ale scriitorilor remarcabili şi să le aducem în faţa publicului român, în faţa cititorilor care vor să descopere, să afle şi reflectat în literatură, această ascensiune formidabilă a Chinei.