Vernisajul expoziției de arhitectură „Glosă în piatră" semnată de artistul român, Alexandru Dâmboianu, care locuiește de 6 ani la Beijing, a avut loc, recent, la Institutul Cultural Român din capitala Chinei. În deschiderea evenimentului au luat cuvântul Constantin Lupeanu, directorul ICR Beijing, Wang Tieshan, președintele Asociației de Prietenie China-România și Gao Ying, o artistă din Tianjin, care profesează sculptura. Apoi, arhitectul român Alexandru Dâmboianu a prezentat publicului concepția sa artistică și lucrările sale din expoziție. „Caut o arhitectură care să facilizeze introspecția și contemplarea mai degrabă decât distragerea atenției și de reprezentare. Pentru că eu consider ca obiectul arhitectural să fie o prezență substanțială, în manifestarea sa materială și persistența acesteia în timp, aș dori să reducă la minimum acele gesturi arhitecturale care definesc un spațiu în funcție de absurdități ale epocii sale. Simplitatea deschide un spațiu pentru experiența percepției. Simetria, onestitatea materiei prime, izgonirea trucurilor. Devenim conștienți de acele lucruri care sunt, de obicei, trecute cu vederea: liniștea luminii soarelui pe un perete gol, o reamintire constantă, cum ar fi craniul anonim pe biroul unui savant medieval, soarta care ne așteaptă."
Lucrările artistului, fascinante prin unicitate și simbolism, pot fi admirate la sediul ICR Beijing, până în data de 17martie 2017. „Arhetipurile geometrice care crează spațiul și onestitatea materialului brut evidențiază mișcarea luminii și a umbrelor, ajutându-ne să percepem trecerea timpului și contextul natural în care funcționăm. Ireversibilitatea timpului și insignifianta individului în contextul cosmic sunt noțiuni care provoacă anxietăți existențiale, dar ceea ce mă interesează este o confruntare și o reconciliere cu condiția umană, cu ceea ce pare inacceptabil, dar este ceea ce ar trebui să ne unească pe toți. Titlul acestei expoziții este împrumutat. Deși în formă, semnificație și mesaj, „Glossa" lui Eminescu reprezintă echivalentul literar al arhitecturii pe care o propun, această expoziție nu este un tribut adus ilustrului nostru autor, ci este o coincidență, ca și faptul că poemul a fost scris cu exact 100 de ani înaintea nașterii mele, iar autorul avea 33 de ani atunci când a compus opera, vârsta la care ajunsesem când am terminat acest studiu arhitectural. Dar această coincidență este cea care confirmă mesajul central al poemului:
„Vreme trece, vreme vine,
Toate-s vechi și nouă toate;
Ce e rău și ce e bine
Tu te-ntreabă și socoate;
Nu spera și nu ai teamă,
Ce e val ca valul trece;
De te-ndeamnă, de te cheamă,
Tu ramâi la toate rece'', a mai spus artistul român.
Alexandru Dâmboianu, tânăr arhitect, care a lucrat la numeroase birouri de arhitectură din Beijing, este absolvent al Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu" din București (UAUIM) și are master în design avansat, la aceeași instituție de învățământ superior. A debutat cu o expoziție de pictură la Casa de Cultură din Câmpulung în anul 2006, a avut apoi o altă expoziție de grup la Sala Orașului în 2008, iar în 2016 a debutat împreună cu artista chinezoaică Huang Huan cu expoziția „(UN)Awareness" la Asian Art Works Gallery din Zona Artei 798. A prezentat o expoziție de instalații la Pavilionul Hexagonilor din cadrul UAUIM din București în 2011, iar lucrările sale privind arhitectura au fost expuse în perioada 20 decembrie 2011 – 22 iunie 2014 la Minsheng Modern Art Museum, Zona Artei 798 Beijing. Creația sa este influențată de David Hume, Emil Cioran, Erich Fromm, Ernest Becker, Noam Chomsky, Christopher Hitchens, Peter Wessel Zapffe, Sheldon Solomon.