Cu peste 700 de ani în urmă, în secolele XI-XIII, etnia Dangxiang, o minoritate nomadă din partea nord-vestică a Chinei de atunci, a fondat dinastia Xixia în regiunea Ningxia de astăzi. Locuitorii din Xixia dispuneau de propria limbă şi scriere. Din păcate, la înfrângerea dinastiei Xixia, în anul 1227, armata mongolă a ucis un mare număr de membri ai populaţiei Dangxiang. Toate documentele au fost distruse şi etnia s-a contopit, încetul cu încetul, cu naţionalitatea Han şi cu alte minorităţi. Astfel, dinastia Xixia a lăsat oamenilor drept moştenire, doar nişte enigme.

La începutul anilor '70 ai secolului al XX-lea au fost descoperite, din întâmplare, ruinele mormintelor împăraţilor dinastiei Xixia. Aceasta a fost inclusă între cele o sută de descoperiri arhelogice importante din secolul al XX-lea. În următorii 40 de ani, arheologii chinezi au efectuat multe cercetări, măsurători şi săpături la aceste ruine, determinându-le în linii mari poziţia şi structura.

Mormintele se întind pe o suprafaţă de 50 de kilometri pătraţi în deşert. Este vorba de nouă morminte imperiale şi peste 250 de morminte ale demnitarilor. Este grupul de morminte imperiale de cea mai mare dimensiune din China. Fiecare mormânt este un complex de construcţii independente şi somptuoase cu o formă dreptunghiulară şi accesul spre sud. Arheologii consideră că mormintele Xixia au fost inspirate din construcţiile şi arhitectura budhistă, unind cultura naţionalităţii Han, cultura budhistă şi cea a minorităţii Dangxiang.