Sărbătoarea Primăverii înseamnă zile festive şi senine, în care cei din familie se adună laolaltă. Copiii aflaţi în alte localităţi trebuie să se întoarcă la casa părintească, pentru a fi cu familia.

Lipirea pe uşi şi pe porţi a unor perechi de versuri pentru Anul Nou şi a tablourilor tradiţionale cu acest prilej fac parte din obiceiurile populaţiei, atât în mediul rural, cât şi în cel urban al Chinei. De obicei, în ajunul sărbătorii, oamenii cumpără de la magazine sau chiar de la vânzătorii ambulanţi astfel de perechi de versuri sau tablouri şi le lipsesc la intrarea în casă sau pe pereţi, pentru a crea o atmosferă de sărbătoare, dar mai ales pentru a avea noroc în anul care vine. Perechea de versuri este cu rimă, fiecare este alcătuit din cinci sau şapte caractere. Sunt scrise cu tuş negru pe hârtie roşie şi simbolizează dorinţele sau speranţele gazdei în noul an.

Pentru cina de revelion se servesc colţunaşi în nordul Chinei. Iar în regiunile sudice, se mănâncă niangao – un fel de turtă făcută din făină de orez vâscos, care înseamnă o viaţă mai bună în noul an. Peştele este o mâncare de nelipsit, datorită pronunţiei în limba chineză a cuvântului „peşte" care are acelaşi sens cu „belşug".

Sărbătoarea Primăverii este cea mai importantă pentru chinezii de naţionalitate han. Însă şi populaţiile de alte naţionalităţi conlocuitoare din ţara noastră, precum manciulieni, mongoli, yao, zhuang, gaoshan, hani, dong yi, etc., petrec Sărbătoarea Primăverii. Numai că obiceiurile lor, legate de această sărbătoare , diferă.